3 - agepi

More documents

Recommendations

Info

INVENTICA ÎMPOTRIVA DURERILOR DE DINŢI conf. univ., dr. în medicină Stela GÎSCĂ, medic Teodor POPOVICI Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “N. Testemiţanu” Ce este invenţia Sfârşitul căutării J. W. Goethe Omul este un ucenic, durerea îi este învăţătorul şi anume datorită durerii omenirea a inventat o sumedenie de metode, instrumente, medicamente, aparate etc. ca s-o suprime, s-o tămăduiască ca să aibă bucuria şi plăcerile vieţii. Realizările spectaculoase ale stomatologiei moderne nu s-au ivit din neant, cum ar putea tentaţi să creadă cei ce ignoră istoria invenţiilor. Ele se datorează inventatorilor din toate timpurile. Cunoscând istoria invenţiilor pentru ecare domeniu în parte, vom rămâne uimiţi că idei sau principii aparent actuale au bântuit minţile oamenilor cu secole, ba uneori cu milenii în urmă. Este şi ceea ce va constata cititorul parcurgând rândurile ce urmează. Fără pretenţia de a epuizat subiectul – de altfel titlul exclude o astfel de pretenţie – sperăm că cititorul se va alege cu satisfacţia unei lecturi cognitive şi captivante. Gura şi dinţii sunt organe re exogene, cu numeroase funcţii: respiraţie, masticaţie, gust, fonaţie, funcţia tactilă, mimică. Dinţii sunt şi un simbol al frumuseţii, cunoscut din antichitate: Dinţii tăi precum o turmă de oi Ce ies din scăldătoare, Care toate au gemeni. (Cântarea Cântărilor 4.2. (sec. V î. H.) Cele de mai sus explică interesul acordat gurii şi dinţilor din momentul apariţiei omului pe Pământ. În proiectul mitic Sumerian întitulat „Enki şi Ninhusag” se spune: - Frate, unde te doare - Falca mă doare. - Frate, unde te doare - Dintele mă doare. - Frate, unde te doare - Gura mă doare. 92
Acest mit Sumerian, mult anterior Bibliei, este primul text referitor la suferinţele de dinţi. Dinţii erau extraşi (înlăturaţi, scoţi, rupţi) cu durere pe tot parcursul existenţei Omului, ind una dintre primele intervenţii chirurgicale. În cadrul medicinii arhaice, predominant sacerdotală, al medicinii marilor civilizaţii antice practicate de vraci, preoţi, magi şi chiar de medici laici au existat permanent preocupări cu privire la extracţia dentară. În China şi Japonia veche, în Mesopotamia se practicau digit al extracţiei dentare. Papirusul descoperit de Edwin Smith la Luxor, copiat sau recopiat cu 1700 de ani î.e.n. după texte redactate probabil în timpul primelor dinastii (3000 ani î.e.n.), ca şi papirusul descoperit de Eber, copiat în jurul anului 1550 î.e.n., conţin date privind extracţia dentară, tratamentul durerilor dentare, abceselor dentare, fracturilor de maxilare ş.a. În India erau cunoscute şi tratate bolile cavităţii bucale, durerile dentare ind tămăduite prin extracţie. Scrierile în sanscrită, care datează cu primul mileniu î.e.n. şi se datorează lui Cazaka, Susruta şi Vagbhata, se referă la aceste dureri. Cunoştinţele medicale inventive ale Mesopotamiei, Indiei şi mai ales ale Egiptului antic despre durerile de dinţi, extracţii şi alte probleme de acest gen au fost preluate şi perfecţionate în Grecia antică. În cărţile lui Hipocrate (aproximativ (460-370 î.e.n.) şi ale şcolii sale din Cos sunt prezentate dezvoltarea şi erupţia dinţilor, bolile dentare şi tratamentul, lor, complicaţiile erupţiei molarului de minte, extracţiile dentare şi instrumentarul, fracturile şi luxaţiile mandibulei, precum şi metodele noi de tratament, unele din ele ind utilizate şi astăzi, ceea ce dovedeşte încă o dată că invenţiile sunt nemuritoare. Din aceeaşi perioadă (sec. IV î.e.n.) o ilustraţie gravată pe un vas de aur, care se aă în muzeul Ermitaj din Sankt-Petersburg, reprezintă extracţia dentară la un luptător scit. Roma antică a preluat ştiinţa medicală greacă. Pe piatra de mormânt a unui chirurg roman (100 ani î.e.n.) se a ă gravate pense şi alte instrumente de extracţie dentară, ceea ce arată că extracţia dentară era una din sarcinile chirurgului. Cornelius Celsus (sec. I), un „Cicero al medicinii”, în cartea sa „De Re Medica” a descris o tehnică de extracţie dentară cu cleştii. Dar după căderea Imperiului Roman a urmat o perioadă de mai multe secole de regres în inventică. Şcoala medicală arabă din sec. IX-XII s-a preocupat de arta dentară, precum şi de unele intervenţii de chirurgie stomatologică. Avicenna (Ibn Sina) în „Canonul Medicinii” şi Albucasis (Albukasim) tratau afecţiunile dentare, iar în caz de eşec recomandau extracţia lor cu instrumentele inventate de ei. Guy de Chauliac (1298-1368), cel mai vestit chirurg din Evul mediu, s-a ridicat energic împotriva extracţiilor practicate de empirici şi recomandă ca acestea să e efectuate de medici (dentatores). Ambroise Pare (1510-1590), părintele chirurgiei, a inventat „pelicanul”, instrument pentru extracţia dentară. Pierre Fauchard (1678-1761) este considerat fondatorul stomatologiei moderne şi descrie în lucrarea sa „Le chirurgien dentiste ou traite des dents” (1728) extracţiile dentare şi instrumentarul propus de el. În 1841 John Tomes (1815-1895) inventează cleştii pentru extracţia dentară care repetă forma anatomică a diferitelor grupe de dinţi, fălcile lor se adaptează pe suprafaţa gâtului coroanei dentare. Pentru această invenţie John Tomes primeşte Marea medalie de argint la o expoziţie internaţională. Ceva mai înainte este inventat elevatorul “limbă de crap” (în baionetă) pentru extracţia dinţilor inferiori de minte. Acest elevator poartă numele autorului său Louis Fleury Lecluse (1712-1792). Elevatorul pentru extracţia resturilor a fost inventat de Brain şi Vinter. Aeschylus spunea: „E util să devii înţelept prin durere”. Unde simte cineva durere, încolo îşi îndreaptă înţeleptul gândul inventiv pentru a-l scăpa pe om de suferinţă”. Aşa că prin invenţiile lor inventatorii biruie durerea! 93
Page 1 and 2:
REVIST+ DE PROPRIETATE INTELECTUAL+
Page 3 and 4:
OBIECTIVE PRIMORDIALE Dezvoltarea
Page 5 and 6:
DEZVOLTAREA ŞTIINŢELOR POLITICE N
Page 7 and 8:
a realităţii sociale şi sunt che
Page 9 and 10:
COMPETITIVITATEA ECONOMICĂ ŞI PRO
Page 11 and 12:
Situaţia creată a impus continuar
Page 13 and 14:
competitivă. Totodată, poziţia R
Page 15 and 16:
Export Import Desenul 5. Comerţul
Page 17 and 18:
9; 21,70% 1; 21,80% 1. Produse mine
Page 19 and 20:
favorabilă pentru o gamă largă d
Page 21 and 22:
Uniunea Europeană trebuie să-şi
Page 23 and 24:
sumului propriu, cât şi comercial
Page 25 and 26:
3. Produsele intelectuale se manife
Page 27 and 28:
Marcajele de control sunt aprobate
Page 29 and 30:
UNELE ASPECTE ALE IMPACTULUI PROPRI
Page 31 and 32:
din utilizarea brevetelor. Astfel,
Page 33 and 34:
5. Dr. Christopher, P. Raymond. The
Page 35 and 36:
Присутствие компан
Page 37 and 38:
La lucrările conferinţei au parti
Page 39 and 40:
CONGRESUL SUD-EST EUROPEAN ÎN DOME
Page 41 and 42: sudarea la un curent continuu de ma
Page 43 and 44: plasmei. Datorită acţiunii magnet
Page 45 and 46: a in uenţat pozitiv fertilitatea s
Page 47 and 48: ea acestor substanţe prin promovar
Page 49 and 50: Prin crearea condiţiilor favorabil
Page 51 and 52: legătura dintre partea formală ş
Page 53 and 54: 18 19 20 21 1 2 3 4 5 6 7 8 and . t
Page 55 and 56: [VGA] - (2); [VGO] - (2); [1] - (2)
Page 57 and 58: Sursele de informare: 1. Adrian Chi
Page 59 and 60: ilitatea de a fabrica ulei nu doar
Page 61 and 62: PRINCIPALELE RECOMANDĂRI ALE OMPI
Page 63 and 64: „ÎMPREUNĂ PENTRU NATURĂ” Vio
Page 65 and 66: „VIAŢA MEA ESTE CHIMIA PLANTELOR
Page 67 and 68: trimită la învăţătură la cele
Page 69 and 70: PERSONALITĂŢI DE VAZĂ ALE INTELE
Page 71 and 72: s-a apreciat de la numărul de embr
Page 73 and 74: BIBLIOGRAFIE 1. Green C.E., Phillip
Page 75 and 76: anodic şi cel catodic se amplaseaz
Page 77 and 78: mai înaltă decât metoda chimică
Page 79 and 80: ве результатов тре
Page 81 and 82: REFORMA ŞTIINŢEI: OPŢIUNI ŞI AN
Page 83 and 84: O VIAŢĂ TRĂITĂ ÎN NUMELE ETERN
Page 85 and 86: Tata a fost apoi eliberat - era un
Page 87 and 88: asupra fenomenelor ce determină te
Page 89 and 90: Prof. Ion Tighineanu s-a referit ş
Page 91: obiectelor de proprietate intelectu
Page 95 and 96: nevoiţi să zboare pe Pământ, pe
Page 97 and 98: jurîmprejur o lumină strălucitoa
Page 99 and 100: INSTRUIREA ÎN DOMENIUL INVENTICII
Page 101 and 102: Mai târziu a apărut necesitatea u
Page 103 and 104: 18. Şt. Iancu, „Cadrul legislati
Page 105 and 106: Creaţiile care nu constituie obiec
Page 107 and 108: F G S R Certicat d’auteur Ernders
Page 109 and 110: ÎN ATENŢIA PERSOANELOR INTERESATE
show all

3 - agepi

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?