3 - agepi

DEZVOLTAREA ŞTIINŢELOR
POLITICE NAŢIONALE ÎN CONDIŢIILE
INDEPENDENŢEI STATALE
A REPUBLICII MOLDOVA
prof. univ., dr. hab.
Gheorghe RUSNAC, membru
corespondent al AŞM, Rectorul
Universităţii de Stat din Moldova
În „Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova”, adoptată în şedinţa istorică de la 27 august
1991 a primului Parlament constituit în urma unor alegeri libere şi democratice, se menţionează că
Republica Moldova este un stat suveran, independent şi democratic, liber să-şi hotărască prezentul
şi viitorul, fără nici un amestec din afară, în conformitate cu idealurile şi năzuinţele snte
ale poporului în spaţiul istoric şi etnic al devenirii sale naţionale.
Din momentul adoptării Declaraţiei de independenţă,
Parlamentul Republicii Moldova îşi exprimă dorinţa
de a stabili relaţii politice, economice, culturale şi în
alte domenii de interes comun cu ţările europene,
cu toate statele lumii, ind gata să procedeze la
stabilirea de legături diplomatice cu acestea conform
normelor de drept internaţional şi practicii existente
în lume.
La 2 martie 1992, în cadrul şedinţei ordinare
a Organizaţiei Naţiunilor Unite, tânărul stat suveran
şi independent Republica Moldova este primit unanim
în familia statelor lumii.
Au trecut 15 ani de la declararea independenţei
Republicii Moldova – un segment de timp scurt, însă
bogat în evenimente şi procese semni cative, importante
atât din punct de vedere istoric, cât şi politic.
Esenţa acestor procese sociale este condiţionată de
noua paradigmă de dezvoltare socială: tranziţia de la o
societate totalitară la una democratică, de la republica
sovietică cu toate atributele ei la statul moldovenesc
suveran şi democratic, stat de drept, cu un sistem
pluripartidist, în care partidul de guvernământ se
stabileşte în urma alegerilor libere şi competitive; de
la un sistem administrativ de comandă, centralizat
în baza proprietăţii colective (de stat) la o economie
de piaţă, bazată pe concurenţă şi coexistenţa liberă
a diferitelor forme de proprietate; de la o ideologie
comunistă totalitară la pluralismul ideologic şi politic,
care respectă dreptul persoanei de a alege şi care
recunoaşte existenţa spectrului doctrinar larg; de la
modelul dezvoltării sociale sovietic-comunist la cel
vestic liberal-democratic; de la modernizarea industrial-militară
de tip totalitar la modul raţional-legal de
modernizare, care ţine cont de speci cul şi posibilităţile
ţării; de la mesianismul sovietic la „westernism”; de la
5