3 - agepi

REFORMA ŞTIINŢEI: OPŢIUNI
ŞI ANALIZE
Au trecut deja doi ani de când Parlamentul a adoptat Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al
Republicii Moldova, astfel creându-se condiţiile favorabile pentru demararea reformelor necesare
în acest domeniu. Despre schimbările ce s-au produs în sfera cercetare-dezvoltare în perioada
respectivă s-a scris şi s-a vorbit mult. Acestea au constituit, de asemenea, subiectul central al unor
sesiuni ale Asambleei AŞM. Colectivele institutelor academice au fost familiarizate în permanenţă
cu acţiunile întreprinse în vederea perfecţionării structurii funcţionale a sferei ştiinţei şi inovării,
sistemului de nanţare a acesteia, îmbunătăţirii condiţiilor de muncă pentru sporirea ecienţei
cercetărilor ştiinţice şi implementarea celor mai bune rezultate în economia naţională.
La sugestia conducerii AŞM, un grup de sociologi în
frunte cu membrul corespondent Andrei Timuş, specialist
în domeniul economiei şi sociologiei din cadrul
Institutului de Filozoe, Sociologie şi Ştiinţe Politice,
a desfăşurat un sondaj menit să estimeze care e atitudinea
oamenilor de ştiinţă vizavi de reformele derulate
în sfera ştiinţei şi inovării. Eşantionul investigaţiei sociologice
a inclus 537 de respondenţi – cercetători ştiinţi ci
de la instituţiile academice şi de ramură, profesori,
lectori de la instituţiile de învăţământ superior, inclusiv
224 doctori habilitaţi, 231 doctori în ştiinţe
şi 33 de lectori. De asemenea, 92 dintre persoanele
intervievate sunt membri ai Asambleei AŞM. Conform
indicelui vechimii de muncă, peste 2/3 din respondenţi
activează în ştiinţă (inclusiv în domeniul pregătirii
cadrelor de specialişti cali caţi) o perioadă mai mare de
16 ani, 18% - până la 15 ani, iar 12% sunt cadre tinere,
având un stagiu de muncă de până la 5 ani. Peste 32%
dintre persoanele intervievate au o vârstă mai mare de
60 de ani, ecare al 4-lea –
20-39 ani, 44% - 40-59 ani.
Rezultatele investigaţiei sociologice au arătat că
mai bine de o jumătate dintre respondenţi (51,4%)
apreciază pozitiv orientarea reformării ştiinţei în ţară,
29,6% nu pot formula o estimare clară, deoarece nu
posedă informaţia deplină în problema dată, iar 12,9%
dintre persoanele intervievate consideră că vectorul
şi practica remanierilor operate actualmente în ştiinţă
sunt greşite. Prezintă interes şi faptul cum se re ectă
această situaţie în cadrul Secţiilor de Ştiinţe ale AŞM.
Actuala direcţie de reformare a ştiinţei beneciază de
cel mai mare credit de încredere din partea savanţilor
Secţiei de Ştiinţe Biologice, Chimice şi Ecologice,
precum şi a celei de Ştiinţe Medicale, aproape 2/3 din
reprezentanţii acestor structuri considerând că a fost
aleasă o cale justă. Aprecieri înalte au formulat, de
asemenea, savanţii din Secţia de Ştiinţe Economice şi
Matematice, 61,9% din numărul persoanelor chestionate
având certitudinea că impactul reformei ştiinţei şi
inovării va unul pozitiv. Iar respondenţii din Secţia de
Ştiinţe Fizice şi Inginereşti şi din cea de Ştiinţe Agricole
s-au arătat convinşi de justeţea direcţiei abordate
ecare al doilea.
O opinie mai rezervată faţă de actualele reforme din
ştiinţa naţională au formulat-o reprezentanţii Secţiei
de Ştiinţe Umanistice şi de Arte, ecare al patrulea
respondent considerând că direcţia reformării ştiinţei
este greşită. Şi mai mic e creditul de încredere pe care
îl acordă savanţii din Secţia de Ştiinţe Agricole şi cei
din cadrul instituţiilor de învăţământ superior, 23,7% şi,
respectiv, 19% din cei intervievaţi având o percepere
negativă a reformelor iniţiate.
Un alt punct din chestionar i-a solicitat pe participanţii
la investigaţia sociologică să dea o apreciere activităţii
ştiinţi ce din instituţiile în care funcţionează. De
menţionat că aproape 63% din respondenţi consideră
această activitate ca ind satisfăcătoare. Cea mai înaltă
notă a fost acordată Secţiei de Ştiinţe Economice şi
81