3 - agepi

competitivă. Totodată, poziţia Republicii Moldova a
fost inuenţată pozitiv de variabilele care determină
cadrul instituţional (cadrul legislativ şi contractual, nivelul
corupţiei) – poziţia 63 în clasament, o apreciere mai
bună decât cea a Poloniei (poziţia 64), Croaţiei (poziţia
73), Kazahstanului (poziţia 76), României (poziţia
78), Ucrainei (poziţia 90). În acelaşi timp, poziţia ţării
noastre a fost inuenţată negativ de potenţialul
tehnologic al ţării (inovarea, tehnologiile informaţionale
şi comunicaţionale, transferul tehnologic) – poziţia
89, şi calitatea mediului macroeconomic (stabilitatea
macroeconomică, solvabilitatea ţării şi cheltuielile guvernamentale)
– poziţia 96, dintre statele CSI o poziţie
mai joasă având doar Kirghizstanul – 115.
Conform celui de-al doilea indicator folosit în Raportul
Forumului Economic – competitivitatea afacerilor
(sau competitivitatea la nivel microeconomic), clasamentul
ţărilor nu se schimbă considerabil. Poziţia de
lider o deţin SUA, Finlanda şi Germania, ind urmate
de Danemarca, Singapore, Marea Britanie, Elveţia,
Japonia, Olanda şi Austria.
Dintre fostele state socialiste pe cea mai bună poziţie
rămâne Estonia (poziţia 26), urmată de Republica
Cehă (poziţia 27), Slovenia (poziţia 32) şi Ungaria
(poziţia 32).
Republica Moldova, conform acestui indicator, este
plasată pe locul 93 din 116 state, având o apreciere
mai bună după calitatea operaţiunilor şi strategiilor
rmelor – poziţia 90, şi mai slabă – după calitatea
generală a mediului de afaceri – poziţia 94. Dintre
statele CSI, o poziţie mai joasă în clasament deţin
Georgia (poziţia 96), Tadjikistanul (poziţia 102) şi
Kirghizstanul (poziţia 108).
Chiar dacă acest clasament (dar şi altele existente
în Europa şi în lume) ne permite să ne comparăm cu
dinamica mondială, cu competitivitatea internaţională
şi nu cu noi înşine, consider binevenită elaborarea
şi publicarea anuală a unui „Raport naţional asupra
competitivităţii Republicii Moldova”, cu date exacte
privind investiţiile, exporturile, tehnologiile folosite,
resursele umane, politicile economice, randamentul
economic, infrastructura, cercetarea-dezvoltarea-inovarea
etc. Acest raport ar informa şi orienta factorii de
decizie politică şi economică în legătură cu punctele
tari şi punctele slabe, oportunităţile şi pericolele la
adresa economiei naţionale.
Competitivitatea naţională poate apreciată şi prin
prisma performanţelor la export. În acest sens, indicatorii
din sfera schimburilor internaţionale exprimă
gradul de integrare a ţării în circuitele economiei
mondiale, la fel şi gradul de protecţionism sau de
deschidere a unei ţări.
De remarcat şi faptul că contextul internaţional al
comerţului se schimbă cu ritmuri rapide. Liberalizarea
şi globalizarea au indus o mobilitate mai mare a factorilor
de producţie, delocalizarea rapidă a acestora, specializarea
mai ridicată a activităţilor pe lanţurile valorice
de produse şi servicii. Acestea au determinat tendinţa
continuă de creştere a comerţului internaţional, ritmul
de creştere depăşind de două ori ritmul de creştere a
produsului mondial brut (desenul 4).
În acest context, competitivitatea poate de nită
drept abilitatea unei ţări de a câştiga şi a-şi menţine
ponderea pe pieţele internaţionale, capacitatea sa de
a produce bunuri şi servicii care fac faţă concurenţei
internaţionale, iar în modul cel mai simplu, competitivitatea
constă în succesul comerţului exterior.
Iată de ce îmbunătăţirea competitivităţii în domeniul
exportului trebuie privită ca un mijloc important de
creştere a competitivităţii naţionale şi, în nal, de
creştere economică durabilă a Republicii Moldova.
Vorbind despre tendinţele stabilite în evoluţia
comerţului extern al Republicii Moldova în ultimii ani,
le putem menţiona pe cele mai importante:
1. Implicarea tot mai activă a ţării noastre în procesele
economice europene şi cele internaţionale,
fenomen care poate redat prin tendinţa, specică
pentru ultimii ani, de creştere a comerţului extern. Astfel,
volumul comerţului extern a atins în anul 2005 cifra
de 3403,1 mln dolari SUA, inclusiv exportul – 1091,3
mln dolari SUA, importul – 2311,8 mln dolari SUA.
Totodată, de citul balanţei comerciale a atins proporţii
catastrofale, atingând nivelul de 1220,5 mln. dolari
SUA, sau cu 55,8% mai mare faţă de cel înregistrat în
anul 2004. Astfel, în anul 2005 importurile au fost de
2,1 ori mai mari decât exporturile, ceea ce corespunde
unei acoperiri a importurilor cu exporturi de doar 47,2%
comparativ cu 55,7% în anul 2004.
În Republica Moldova decitul comercial este în
creştere începând cu anul 1994, iar proporţiile actuale
pot afecta deja securitatea economică a ţării, prin
13