3 - agepi

din utilizarea brevetelor. Astfel, a fost editată lucrarea
„Ce cunoaştem despre corelaţia dintre activitatea
intelectuală şi succesul comercial al companiei” [9],
unde drept surse de bază sunt citate lucrările lui
Sanders, Rossman şi Harris, ce conţin a rmaţia că
aportul mediu al brevetului la venitul corporaţiei era
de 127 mii de dolari (anii ’50) [10]. În anii ’60, specialistul
american Scherer a demonstrat că aportul
brevetului la venitul companiei a scăzut până la 81
mii de dolari [11, 12]. El a determinat, de asemenea,
corelaţia dintre numărul brevetelor şi rentabilitatea
corporaţiilor, aceasta constituind doar 0,268, fapt care
nu e de mirare, deoarece există un număr mare de alţi
factori ce in uenţează succesul corporaţiei. Montroll şi
Shlesinger au efectuat o analiză matematică modernă
detaliată a situaţiilor ce conrmă estimările sus-numite
[13]. Totuşi, întreprinderea poate domina piaţa prin alte
metode decât cea a protecţiei prin brevet. După cum
menţionează Manseld, „în realitate, protecţia prin
brevet joacă, de obicei, un rol relativ mic în majoritatea
cazurilor” [14].
Concluzia la care s-a ajuns în acest studiu este că
brevetele reprezintă o formă de investiţii mai preferată
pentru rmele mari, decât pentru cele mici.
Necesitatea dezvoltării propriului potenţial inovaţionaltehnologic
şi a utilizării e ciente a tehnologiilor străine
în Republica Moldova este indiscutabilă. Bineînţeles că
dezvoltarea unor astfel de posibilităţi depinde de mai
mulţi factori: existenţa unor mijloace nanciare de stat
şi/sau private, existenţa unei infrastructuri inovaţionale
şi a unui sistem e cient de învăţământ mediu şi superior,
precum şi alte condiţii ce in uenţează noţiunea
de „sistem inovaţional”. Analizând aceste elemente,
trebuie luate în considerare atât posibilităţile ştiinţi ce
şi tehnologice ale ţării noastre, cât şi cheltuielile
societăţii privind protecţia PI.
În anul 2004 în Republica Moldova nanţarea ştiinţei
de la Bugetul de stat a constituit 71 mln. lei (0,18%
din PIB). Din acestea, 37% au fost alocate AŞM, 55%
- institutelor departamentale şi doar 8% - instituţiilor
de învăţământ superior, cu toate că anume aici sunt
concentrate cele mai cali cate cadre.
Indicii de nalizare a lucrărilor de C&D cu forţele proprii
ale întreprinderilor şi organizaţiilor tehnico-ştiinţi ce
sub formă de modele industriale şi experimentale,
dar şi de obţinere a brevetelor, nu sunt su cient
de mari (aceasta se referă mai ales la rezultatele
brevetării, ce demonstrează atractivitatea inovaţională
a elaborărilor). Conform datelor cercetării [15], în
organizaţiile tehnico-ştiinţi ce ale Moldovei acest
indice este un pic mai mare faţă de cel înregistrat la
întreprinderile industriale.
Evaluarea de către experţi a pregătirii specialiştilor în
domeniul dreptului brevetului, transferului de tehnologii,
relaţiilor economice internaţionale ilustrează
asigurarea scăzută a întreprinderilor şi organizaţiilor cu
cadre cali cate.
Există diverse opinii în ceea ce priveşte in uenţa
sistemului de PI asupra schimbărilor economice.
De exemplu, unii specialişti menţionează că lipsa
protecţiei PI stimulează transmiterea şi valori carea
tehnologiilor (prin copiere şi imitare). Alţii a rmă
că protecţia PI este un mecanism care încurajează
transferul tehnologiilor internaţionale prin intermediul
investiţiilor directe sau prin licenţe. Ţările în curs de
dezvoltare sunt importatoare frecvente de tehnologii, în
mare parte din ţările dezvoltate. Majoritatea drepturilor
de brevet revin rmelor din aceste ţări. Conform ultimei
evaluări efectuate de Banca Mondială, se conrmă
faptul că ţările dezvoltate sunt bene ciarii principali ai
TRIPs-ului, luându-se în consideraţie valoarea brevetelor
lor (de exemplu, pro tul anual al SUA în urma
utilizării acestui acord este de 19 mlrd. dolari).
Pentru ca sistemul de PI să le e de un real ajutor
şi ţărilor în curs de dezvoltare, e necesar să se
obţină un pro t din utilizarea invenţiilor şi tehnologiilor
inovaţionale, astfel înregistrându-se intensicarea
ritmului de creştere economică a acestora. Conform
datelor statistice, în 2002 efectul economic al
implementării inovaţiilor în Republica Moldova era de
4 mln. lei, în 2003 – de 8,456 mln. lei (inclusiv din utilizarea
invenţiilor – 0,391 mln.), iar în 2004 – de 16,897
mln. lei (inclusiv din utilizarea invenţiilor – 13,239 mln.
lei). E destul de interesant să se compare in uenţa
modelelor de utilitate şi a invenţiilor asupra principalilor
indici economici. Cercetarea sistemului de brevete din
Japonia în perioada 1960-1993 a demonstrat că pentru
stimularea creşterii productivităţii modelele de utilitate
sunt mai importante decât brevetele (invenţiile) [16].
Rezultate similare s-au înregistrat şi în dezvoltarea
unor anumite ramuri economice din Brazilia şi Filipine,
modelele de utilitate dovedindu-se a deosebit de
avantajoase [17].
Experienţa Japoniei demonstrează că sistemul
protecţii „slabe”, bazate pe modelele de utilitate şi
31