poezie - Oglinda literara

LECTORVasile Fanache 75 - Un destin influenţat de BlagaDaniela GâfuLa Casa de cultură a municipiului Cluj-Napoca, undeîmi desfăşor activitatea de aproape zece ani, s-a lansat înseptembrie 2006 seria a III-a a revistei Cetatea Culturală.Atunci l-am cunoscut îndeaproape pe prof. univ. dr. VasileFanache care-şi exprima mulţumirea republicării acesteia:„Clujul resimte nevoia unei astfel de publicaţii în ale cărei paginişi-ar afla locul cuvenit autorii din toate părţile ţării, darmai ales din părţile noastre, colaborările lor bucurându-se deun ecou bine meritat.”Şansa de a cunoaşte o personalitate copleşitoareprin erudiţie, cum este criticul şi istoricul literar Vasile Fanache,fusese una dintre cele mai importante momente de lastabilirea mea în Cluj, un loc de unde descind, fără doar şipoate, căi fundamentale ale afirmării culturii româneşti.Iată, azi, 5 aprilie (n. 5 aprilie 1934, Ghirdoveni/Dâmboviţa),maestrul prahovean prin naştere, dar clujean convinsprin adopţie, împlineşte 75 de ani şi este încă un bărbat plăcut,cu gesturi elegante, cu o privire senină, extrem de politicosîn vorbire, încrezător şi apropiat de studenţi, stimulândtalentul tuturor acelora care se străduiesc să contureze, cuun condei încă stângaci, un spaţiu al viitorului literar autohton.Este unul dintre colocutorii fără de egal, nu doar prin verbulsău inepuizabil – impresionant de profund -, dar şi prinblândeţea vocii, de-a dreptul fermecătoare.Între momentele importante ale existenţei sale, pecare doresc să le evoc aici, este întâmplarea cu mareleBlaga care - aşa cum însuşi profesorul spune - i-a influenţatdestinul literar. “Interesant că destinul literar mi-a fost influenţatde o aparent banală întâmplare al cărei protagonist afost chiar Blaga. (…) La intrarea mea in Institut, în 1958, regulaera că fiecare să ne alegem o temă de cercetare/lucrareştiinţifică de elaborat. Şi îmi amintesc că am propus în şedinţaConsiliului Ştiinţific să abordez subiectul Horia Lovinescu,dramaturg. Prezent la discuţii, Blaga, cu un aer doctoral şiaproape imperativ, a intervenit: Tinere, cum te poţi gândi laun subiect atât de banal? Dumneata trebuie să te ocupi deun subiect din spaţiul transilvan. Ce-ar fi să scrii despre Beniuc?In acel moment, cei doi erau în raporturi bune. Beniuc,în calitatea pe care o avea, de preşedinte al Uniunii Scriitorilor,îi asigurase lui Blaga un venit fix, o indemnizaţie lunarăsubstanţială pentru traducerea la Faust. Abia apoi a survenitruptura de care se ştie foarte bine. Aşa am ajuns să realizezacel volum intitulat Poezia lui Mihai Beniuc, (1972) de la caremi s-a tras o veritabilă anatemă, pe care am purtat-o ani dezile.”S-a dovedit a fi un moment de răscruse, fiindcă deatunci Vasile Fanache s-a dedicat, am putea spune o viaţăîntreagă, cărţii şi, mai târziu, catedrei. În acest sens, remarcabilrămâne studiul asupra misterului blagian, o incitantăcale de interpretare, descoperindu-ne un altfel de Blaga, într-o “ciudată postură de creator, discursul său liric având caobiect (…) chipurile tăcute ale veşniciei, relevându-le ca penişte realităţi în sine, fără nici o intenţie de a le explica” (Chipuriletăcute ale veşniciei în lirica lui Blaga, 2007, o ediţie îmbunătăţităa volumului cu acelaşi titlu din 2003). Statistic, apublicat până în prezent 13 volume originale, iar numărul articolelor,studiilor şi recenziilor nu poate fi decât aproximat înjurul a şase sute (Revista Gând românesc şi epoca sa literară,1973; Întâlniri. Critică şi istorie literară, 1976; Caragiale,1984; 1997; Eseuri despre vârstele poeziei, 1990; Bacovia.Ruptura de utopia romantică, 1994; 2000; Lecturi sub vremi,2000; Bacovia în 10 poeme, 2002; Vladimir Jankélévitch, Ironia,traducere, 1994 etc.).A debutat cu critică literară în 1958 la Steaua (azieste membru în consiliul de conducere), revistă de care s-alegat cel mai mult şi unde a continuat să publice în anii careau urmat nenumărate recenzii şi articole. A colaborat, de asemenea,cu revistele Echinox, Tribuna, Familia etc., legândprietenii cu tinerii lor angajaţi, azi membri marcanţi ai literelorromâneşti, prietenii care se păstrează nealterate până înprezent. Atunci i-a cunoscut şi s-a legat sufleteşte de AurelRău, Virgil Ardeleanu, Constantin Cubleşan, Petru Poantă,A.E. Baconski (mai puţin, acesta mutându-se la Bucureştiimediat după scandalul legat de aşa-zisele căderi în practicicosmopolite ale revistei Steaua). Alături de prof. Iosif Pervain,îndrumătorul tezei sale de doctorat susţinută în 1969(un studiu consacrat liricii lui Mihai Beniuc) a avut de parteasa profesori ca: Romulus Todoran, Mircea Zdrenghea, IonBreazu, Teodor Bocşa, Marian Papahagi, Ion Vartic, Ion Popdar şi tineri pe atunci Ion Vlad şi Mircea Zaciu, fiecare dintreei reprezentând în domeniul literelor o forţă redutabilă.Tot din 1958 este repartizat cercetător la Institutul deLingvistică, filiala clujeană a Academiei Române. Aici a întâlnit,“într-un fel de refugiu pentru păcatele lor ideologice,câţiva oameni eminenţi ai acelor ani, între care i-aş numi peIon Muslea, o inteligenţă excepţională, folclorist de primamână, şi pe Liviu Rusu, esteticianul de excepţie care fusesescos de la universitate pentru convingerile sale.” - spune nostalgicprofesorul V. Fanache.Multe se pot spune şi multe s-au spus despre celpe care în aceste zile îl celebrăm, ne exprimăm însă preţuireapentru întreaga sa operă de strălucit literat, dăruită vieţiinoastre culturale. Să-i ascultăm cu sfinţenie puţinele şipreţioasele vorbe… Unul dintre atributele valorii sale fiind tăcereagrăitoare care îl defineşte.Este doar o carte de vizită a celui ce este astăzi prof.univ. dr. Vasile Fanache, o încercare de a transmite un mesajdespre frumuseţea interioară a spiritului său cu adevărat inconfundabil.La mulţi ani, domnule profesor!Dumitru Negoita: Mareagradina, ed.EditgraphFlorin Caragiu: Catacombe.Aici totul e viu, ed.VineaMathilda Bitt: DictamemorabilaAurel Anghel: Intemeiereatextului, ed.CeeaceDumitru Negoita:Manastirea dincomunapierduta, ed.Omega4544www.oglindaliterara.ro