Emel nr.31, anul 81 - Tatar.ro

More documents

Recommendations

Info

acordat de stat şi, în acelaşi timp, a construit o gospodărie formată din casă nouă de cărămidă cu fundaţie de piatră, cu trei camere şi o sală, acoperind construcţia cu ţiglă; a mai construit o saia din cărămidă, piatră, scândură şi ţiglă pentru adăpostul oilor având suprafaţa de 16/ 6 m;coteţ pentru păsări tot din piatră şi cărămidă, ţiglă;un hambar din lemn pe suport de piatră, pentru depozitarea cerealelor şi furajelor necesare gospodăriei precum şi un coteţ pentru creşterea porcilor( aşa cum rezultă din situaţia de predare către statul bulgar). În <strong>anul</strong> fatidic al deportărilor pentru românii din Basarabia, Bucovina, Transilvania şi Kadrilater, tatăl meu dispunea de 300 de oi, 5 cabaline ( două iepe şi trei cai), doi porci şi peste 100 de păsări de sacrificat ( gâini, gâşte, curci, raţe). După ce în <strong>anul</strong> 1939 cele două state imperialiste totalitare: Germania fascistă şi Rusia comunistă au sfâşiat Polonia desfiinţând-o ca stat, ele au început un concert de presiuni asupra României pentru a fi sfârtecată. La 26 şi la 28 iunie 1940, în urma celor două ultimatumuri Uniunea Sovietică a intrat forţat în România ocupând Basarabia, Bucovina de nord şi Ţinutul Herţa. Imediat, cele două ţări revizioniste, Ungaria şi Bulgaria, cu sprijinul Germaniei, al Uniunii Sovietice şi al Italiei, după tratative formale şi tehnice, au reuşit ca Ungaria să primească o parte a Transilvaniei iar Bulgaria să ia Kadrilaterul, cu cele două judeţe sudice ale Dobrogei; la data de 7 septembrie 1940 s-a semnat Tratatul de cedare cu efectuarea schimbului de populaţii: românii să fie deportaţi în România iar bulgarii din judeţele Constanţa şi Tulcea să fie retraşi în Bulgaria. <strong>Emel</strong> Sayı/Nr. 31, Temmuz/Iulie 2011 32 În prima parte a <strong>anul</strong>ui 1940, tatăl meu a aflat din presa citită printre rânduri sau din emisiuni de radio că vor avea loc evenimente majore; el era concentrat la Bazargic, de aceea a luat măsuri de evacuare anticipată a gospodăriei sale, încă de la sfârşitul lunii iunie 1940, când bolşevicii nu invadaseră încă Basarabia. La Karaomer // Negru Vodă, în curtea preotului din localitate el a închiriat terenul necesar pentru depozitarea nutreţului asigurând hrana animalelor din gospodăria sa; a pregătit şi materialele de construcţie pentru adăpostirea lor; la Topraisar tata a închiriat două camere de la o familie de tătari unde a depozitat bagajele principale, mobilă şi hrană. Am început evacuarea cu două căruţe ( atelaje) iar eu care aveam 10 ani şi două luni eram însoţit de un om de încredere din sat, un om care era turc după tată şi român după mamă. La Topraisar a fost instalată bunica în vârstă de 80 de ani şi cu sora mea Mari de nici opt ani. După ce nutreţul a fost transportat la Karaomer şi s-au construit grajdul, coteţul şi saiaua, cu doar câteva zile înainte de a se primi ordinulde deportare am evacuat oile şi cei doi porci, animalele au avut ca însoţitori ciobani angajaţi. Formele de predareprimire s-au întocmit când am primit ordinul de evacuare care avea data de 8 septembrie şi cerea ca până la data de 20 sept. 1940 să ne deplasăm în satul Schitu (Mangeacpânarul Mare) în locuinţa care ni s-a repartizat provizoriu. Acum s-a accentuat calvaru: translocarea oilor şi a porcilor la Topraisar nu era o treabă uşoară. Am efectuat un prim drum cu bagaj la Schitu prin Negru Vodă, după care în ziua de 19 sept. am părăsit meleagurile natale.
Recolta de struguri, dovlecei şi floarea soarelui a rămas neculeasă, abia în ultimul moment ea a fost vândută unui localnic. Abia după plecarea nemţilor din Costineşti, în noiembrie, i s-a repartizat tatălui meu o locuinţă unde ne-am putut <strong>Emel</strong> Sayı/Nr. 31, Temmuz/Iulie 2011 33 duce bagajul şi animalele. Norocul nostru a constat în faptul că timpul a fost uscat, sa putut circula pe drumurile de ţară atât toamna cât şi iarna. Am părăsit cu durere în suflet acel tărâm mirific, despre care voi relata, poate, cu altă împrejurare.
Page 1 and 2: (Ideal) KÜLTÜR MECMUASI Revistă
Page 3 and 4: Kültür mecmuası Emel</st
Page 5 and 6: Emel Sayı/Nr. 31,
Page 7 and 8: 2011 de 18 Mayıs cölımın doqız
Page 13 and 14: turdum, kaşmaga mecbur boldım taa
Page 15 and 16: La începutul lunii martie într-o
Page 17 and 18: evocarea noastră! Ce zici? Ai auzi
Page 23 and 24: “Emel” în tem
Page 29 and 30: Telaş, meraq, sakinsızlık. Bunla
Page 31 and 32: EmoŃii, curiozitate, nelinişte. A
Page 33: Emel Sayı/Nr. 31,
Page 41 and 42: üstünde. Partinin birinci sekrete
Page 43 and 44: “În al doilea an de şcoală am
Page 45 and 46: O serbest alde. Sorayıq Bu ne? Bı
Page 47 and 48: suvsızlıqnı sondırerler. O erke
Page 49 and 50: O yerde yaşadîm hilmiy, hoş hewe
Page 52: Azapların artistik ansamblosı er

Emel nr.31, anul 81 - Tatar.ro

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?