Constantin Miu - Oglinda literara

More documents

Recommendations

Info

RECENZIE Pentru epigramistul Nelu Quintus, viaţa sa e ca o poveste scrisă în poante Ioan Popescu Doi fraţi, două caractere diferite, dar acelaşi har moştenit de la tatăl lor: epigrama. Cel mai mare dintre fraţi este născut în 18 martie 1917. Are, deci, peste 94 de ani. Este încă activ şi foarte cunoscut ca avocat, politician şi scriitor. Se numeşte Mircea Ionescu Quintus, seniorul culturii româneşti. Fratele său mai mic, Nelu Quintus, are “doar” 92 de ani şi un destin mai puţin fericit, de ceva vreme având probleme de sănătate, datorită unui accident vascular. Boală care nu-l împiedică să scrie în continuare epigrame, aşa cum face de-o viaţă: peste 5000 la număr! Ele au fost adunate între coperţile a zeci de volume - colective sau personale - multe dintre ele fiind publicate în ziare şi reviste umoristice, centrale şi locale. În 40 de ani i s-au publicat 18 volume personale, ultimele patru scrise după accidentul vascular. Iată câteva titluri: Inspiraţii fără raţii, Autoironii, Quintesenţe, Sport şi zâmbete, Voiajând cu gluma, Pe ultima sută de poante, Scânteieri. În decursul anilor, epigramistul Nelu Quintus a obţinut numeroase premii la concursuri organizate la Bucureşti, Cluj, Braşov, Brăila, Iaşi, Râmnicu -Vâlcea, Târgu-Jiu, Ploieşti ş.a. Cum spuneam la început, cei doi fraţi au moştenit harul epigramei de la tatăl lor, Ion Ionescu Quintus, cunoscut avocat, literat şi politician. Familia Quintus a apărut, ca o dinastie, în protipendada românească din vremea Unirii Principatelor Române, având o ascensiune rapidă în viaţa economică, socială şi culturală a ţării. Era o perioadă de cultură, civilizaţie, eleganţă, călătorii în străinătate, amor, salon, cazinou, pension, muzică, teatru… Intr-un cuvânt, o viaţă mondenă, scandaloasă. Tânărul Ion, născut în anul 1875, călca deci pe urmele lui Delavrancea,Take Ionescu, Toma Stelian sau Radu Rosetti - prieten pe care, din prea multă prietenie, l-a deposedat de… soţie. Nimeni alta decât viitoarea mamă a celor doi fii: Mircea şi Nelu. Epigrama lui Nelu Quntus reprezintă expresia existenţei sale. “Cuvintele lui de duh sunt mânuite cu abilitate şi la timpul potrivit, ele pot descreţi frunţile, pot risipi ceaţa unei vremelnice încordări şi pot ajuta, precum un pod peste o apă, la traversarea unui moment dificil. El are în vedere perspectiva unei însănătoşiri morale, a unei recuperări şi nu a unei condamnări fără drept de apel. În ciuda aparenţei de glumă şi de joc spiritual, epigrama lui Nelu Quintus serveşte o cauză superioară.”Loviturile” sale îndreptate în direcţia superficialităţii, într-o paletă complexă de ţinte bine cumpănite, aparţin, în fond, unei conştiiţe de moralist”(Victor Sterom, scriitor ploieştean). Nelu Quintus este membru al cluburilor de epigramişti “Cincinat Pavelescu” Bucureşti şi “Ion Ionescu Quintus” din Ploieşti. Visul său, de “fiu risipitor” al Dinastiei Quintus, este exprimat, cel mai bine, în poante: Cât n-ar părea de crezut /Pentru toţi contemporanii, / Aş lua de la-nceput,/ Epigramele şi…anii. TATĂLUI MEU Precum în paradis Se-ntruchipează visul, Din testament nescris, I-am moştenit doar scrisul FRATELE MEU SE CONSIDERĂ CREAŢIA SOŢIEI SALE Concluzie dibace, Prin care vrea să spună, Că pentru tot ce face, E scuza cea mai bună. LUI MIRCEA, LA ZI ANIVERSARĂ O lume te răsfaţă La cei “30” de viaţă, Că restul, cum se ştie, Sunt de căsătorie. SEX, LA 92 DE ANI Pot să dovedesc prin teste, Orişicând în mod deplin, Sexul meu şi-acuma este… Masculin! CRIZA FINANCIARĂ Mă cuprinde un fior Auzind cumplita ştire, Însă mie mi-e uşor, Că trăiesc din… amintire. ELECTORALĂ Obţinând de-ndată votul, Prin eternul şiretlic, Cum să nu-şi dorească totul Dacă-s oameni de nimic. CĂPŞUNARII De s-au dus spre zări albastre E normal să-i înţeleg, Rodul guvernării noastre, Îl culeg! CLIMA NOASTRĂ Nu prea ştim ce se petrece, Azi transpiri şi mâine tremuri, Una caldă, alta rece, Deci, şi vremea după…vremuri. CONCLUZIE Azi,viaţa mă constrânge La unele concluzii: Mai sunt şi fraţi de sânge, Probabil din transfuzii! ANUNŢ IMPORTANT LIGA SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA/FILIALA VRANCEA ANUNTA INCHEIATA ETAPA PRIMIRII LUCRARILOR PENTRU ,,CONCURSUL NATIONAL IORGA COSMA,, ED.II-a. VIAŢA ŞI PERSONALITATEA LUI IORGU COSMA, CEL CE A FOST EROU NATIONAL, REPER MORAL AL ROMÂNIEI REGALE DIN VREMEA LUI CAROL AL II-LEA SÎNT SUBIECTUL ACESTUI CONCURS ÎN PLINĂ DESFĂŞURARE.GRAŢIE SCRIITORULUI BUZOIAN, DUMITRU K.NEGOIŢĂ CONCURSUL SE AFLĂ LA CE DE-A DOUA EDIŢIE. Preşedinte LSR/Fil.Vrancea Mariana Vicky Vârtosu 6968 www.oglindaliterara.ro
Cum trebuie să fie poetul Ionuţ Caragea 33-bis Fides, 2008 Ce poţi spune despre un om care spune despre el însuşi că este fratele geamăn al lui Hristos şi care pomeneşte de numele lui Iisus de nenumărate ori în titlurile dar şi în versurile sale?! Să credem, oare, că talentul izbitor, acablant, senzaţional al lui Ionuţ Caragea s-a grefat pe creştinismul sensului suferinţei? Oare numai atât? Nu. Vom spune mai mult şi mult mai mult. Inovator la modul abrupt, Ionuţ Caragea nu scrie de data asta cu sentimentul ci cu partea intelectivă a sufletului. Nu este un poet de „atmosferă” iar dacă ar fi unul de atmosferă, aceasta ar fi pur intelectivă, aş spune transcendentală. Asta i se potriveşte mai bine – nuanţa transcendentală a facerii textului… Dar acest poet nu este numai intelectiv. Este ceva greu de definit la el. Poezia lui acţionează din toate direcţiile deodată şi dă efectul unei implozii în adâncimile sufletului. Dar „curentul literar” este de negăsit la el. Nu scrie în nici o manieră, nerespectând decât spiritul poeziei care de fapt îl şi domină căci poezia pluteşte, pentru el, deasupra suprafeţelor lucrurilor, gândurilor şi Mariana Vicky Vârtosu Remus Foltoş principiului metafizic din care ea însăşi îşi trage seva… În primul rând, poezia lui Ionuţ Caragea mi se pare o lecţie de viaţă. Poezia s-a coborât din turnul de fildeş şi umblă prin lume determinând lectorul să îşi ascută urechea la ceea ce este mai bun în om, nu neapărat la fantazări fără rost imediat. Există o tentaţie a eticului în poezia autorului nostru. Există o angajare ex abrupto pentru o trăire creştină şi o percepţie profundă a lucrurilor. Lui Ionuţ Caragea nu-i plac căldiceii chiar dacă acest lucru nu se poate deduce direct din scrisul său… Ionuţ Caragea este – spun asta fără a-l cunoaşte personal – un om minunat şi, mai mult, un poet de mare calibru. Căci a reuşi să treci cu vederea circumvoluţiunile dureroase pe care lucrurile le lasă în mintea ta – aşa cum ele numai perfecte nu sunt – înseamnă nu a cădea într-un păcat ci înseamnă a te înscrie pe calea unei trăiri şi gândiri ce depăşeşte imediatul, căutându-l astfel pe Dumnezeu în tocmai ,,NUNCA MAS!” Mai începe cu o veste rea, nimerită să-mi încep comentariul: Ernesto Sabato, în ultima zi a lunii aprilie ne-a părăsit.Pentru noi, cei de pe urmă, mai a fost una specială: în cenaclu s-a citit sufficient şi diversificat. Dintre ,,dinozauri,, amintesc pe Lili Goia şi textul său, Florin,- proză cu subiect propus, despre communism.Ştefania Oproescu a citit poezie. No comment, ori, rien ne va plus! Despre proza de atmosferă a scriitorului Gheorghe Andrei Neagu intitulată ,,Partida de pescuit,, - recomand, a se citi.Atinge un subiect de actualitate şi nevralgic. Rondelurile lui Gheorghe Suchoverschi îl definesc, iar proza lui Ionel Mony Constantin ,,O moarte mică,, este o reuşită. Atractivă şi captivantă, aşa cum şi-a însuşit stilul acest condeier care nu se ia în seamă.Despre ,, Irina,,proza scriitorului Virgil Lovin s-au făcut aceleaşi comentarii ştiute, spre nemulţumirea autorului.Dacă am fi avut textul în faţă, poate comentariile ar fi fost mai puţin (im)-pertinente. Spun dacă… Cît despre ,,Pompei Fregata,, proza dlui Dumitru Cpşereanu…din titlu comentariile se subînţeleg…caustice, ironice, dar şi la subiect. Textul, cu mici retuşuri de strictă exprimare literară, atenţionate de Elena Otavă, a trecut cu brio proba de foc.Special nu am intercalate lecturile micilor condeieri cu cele ale adulţilor(chiar om fi?) intenţionînd să mă opresc asupra lor cu tot respectul cuvenit lor şi cuvintelor lor însufleţite. Aşadar, dintre cei foarte tineri, au citit: Raluca Baciu, Adelina Bălan, Alexandra Herghelegiu, Anca Condrat; iar dintre adolescenţi,Anca Păduraru, Ionel Dogaru, Teona Păvăloaie.Cele patru poeme ale Ralucăi Baciu ne-au lăsat fără grai(ţinînd cont de vîrsta autoarei). Şi, concluzia a fost una destul de dură: ori va avea o ascensiune teribilă, ori se va rata dacă nu va trata cu aceeaşi seriozitate şi perseverenţă această pasiune a ei.( Fiind ,,protejata mea,, nu pot decît să mă umflu în pene pentru descoperire!).,,Degetele amorţite,, textul Ancăi Păduraru, un macropoem în proză, puţin surprinzător, năucitor, anunţă un scriitor obişnuit cu litera, cu muzica ei, obişnuit cu acest exerciţiu. Să fie vinovată pregătirea profesională?...Alexandra Herghelegiu exersează deasemenea un poem în proză, pe care l-a intitulat,,Aripi luate de înger,,.Anca Condrat cu proza ,,Sfîrşit,, - o adevărată introspecţie, destul de bine gîndită, luînd în calcul vîrsta…ei bine, veţi spune, copiii de azi nu seamănă cu generaţiile trecute.Au avut acces la…la…Să www.oglindaliterara.ro NOTES aceste semne pe care El le-a lăsat în lume. Înţelegerea suferinţei ca rezultat al imperfecţiunii ACESTEI lumi şi speranţa pe care numai Cerurile ţi-o pot reda, este mărturisirea credinţei de neclintit a lui Ionuţ… Aş mai avea de adăugat că poezia lui Ionuţ va avea un cuvânt greu de spus nu peste multă vreme, atunci când criticii se vor fi lămurit asupra scrisului său. Mie mi-a fost de ajuns să-i citesc volumul „33-bis” şi o mulţime de alte poeme de pe net pentru a-mi da seama că este un poet desăvârşit – adică unul ce se lasă „prădat” de propria sa poezie şi face exact ceea ce-i dictează ea în momentul precumpănitor al inspiraţiei – căci Ionuţ nu scrie decât inspirat. De altfel nu vom întâlni la el nici o urmă de decalc, nici o urmă de supralicitare… Nu am nimic sau nu găsesc nimic să-i reproşez acestui poet, vreun viciu al textului său care este şi rămâne impecabil dar în acelaşi timp percutant şi grăitor – în efectul său vocal. De multe ori metafora este uitată pentru a da frâu liber unei exprimări cât se poate de directe, fără înconjur, mai exact, o transmisie care ea însăşi devine metaforă, luată ca ansamblu, ca tot unitar. În sfârşit, Ionuţ Caragea e un poet aşa cum şi-ar dori orice tânăr să fie, aşa cum, personal, visez că trebuie să fie poetul… Felicitări sincere, Ionuţ! nu excludem tentaţiile. Pentru că, internetul şi capcanele lui au ademenit şi pe cei mari. În fine, introspecţia Ancăi Condrat este o proză reuşită. Ionel Dogaru, încurajat de părerea puştimii din cenaclu, a citit un nou episod al Justiţarului nopţii, text al cărui stil are priză la tineret. Dincolo de recomandările făcute de Gheorghe Andrei Neagu, Ionel Mony Constantin, ori Gabriel Funică, Lili Goia contează. Primează în schimb, indicaţiile strictamente de tencică şi exprimare literară, professional făcute de Elena Otavă şi Ionuţ Ţandară şi, mai ales părerea cititorului elitist Ionel Boc. Acele cuvinte ale cititorului de serviciu, mereu alături, care ştiu a ne dimensiona talentul şi, acorda calificative.Luna mai a fost traversată de două festivaluri literare, unul organizat la Adjud, cel de-al doilea , o premieră care a avut loc la Negrileşti. Ambele au sărbătorit doi poeţi care nu mai sînt printer noi. Organizatorii au găsit de cuviinţă să invite …pe mustaţă. Vă asigur dlor organizatori, poeţii Constantin Ghiniţă şi Dumitru Pricop, ar fi spus la unison:NUNCA MAS! Amîndoi poeţii au militat pentru coeziune şi prietenie; au fost ,,duşmani,, declaraţi ai acelora care au ţinut morţiş să păstreze DIHONIA între noi, vrîncenii.Unde-a fost Gheorghiţă Istrate, poetul vrîncean prin adopţie? Prieten cu toţi vrîncenii …pînă la moartea morţii? Nu e treaba mea, iar dl.Florin Micu Iliescu,directorul Direcţiei pentru Culte Cultură şi Ptrimoniu a făcut un pariu cu sine…Ce spuneţi dle director, mai sînt şanse să cîştigaţi? Vă susţin şi, cred că , acest pariu merită să fie cîştigat. 6969
Page 2 and 3: Coperta: Pino Dangelico - Chitarist
Page 4 and 5: ESEU Despre geniu, cu oarece senin
Page 6 and 7: PORTRETE Părintele Anania Să fi f
Page 8 and 9: ESEU Feodor Mihailovici Dostoevski,
Page 10 and 11: SCRIITORI ÎN AGORA Suntem, în via
Page 12 and 13: AESOTERICAE Inovaţie şi schimbare
Page 14 and 15: DEZVĂLUIRI Maria Cogălniceanu Fil
Page 16 and 17: JURNAL NECONVENŢIONAL GRĂDINA INC
Page 18 and 19: ALEX CAZACU POEZII PASCU BALACI DIA
Page 22 and 23: RECITIRI Ion Druţă - proza scurt
Page 24 and 25: POEZIE IOANA GRECEANU SORINA BASESC
Page 26 and 27: ATITUDINI Doamna Bold, am constatat
Page 28 and 29: INTROSPECŢII Carmen Sylva - „Pov
Page 30 and 31: IN MEMORIAM „Gânduri” cu... sa
Page 32 and 33: LICEENII Tabăra de creaţie litera
Page 34 and 35: NOTES „POEME CU STATUI” - O CAR
Page 36 and 37: ESEU Pentru o istorie a poeziei foc
Page 38 and 39: LIVIU OFILEANU corigent la fericire
Page 40 and 41: ROSTIRI ICONOGRAFIA CĂRŢII ŞI A
Page 42 and 43: ESEU A FI SAU A NU FI KAFKIAN (urma
Page 44 and 45: NOTES MIHAI ANTONESCU - Cerc de lau
Page 46 and 47: DIALOGURI PARIZIENE Convorbiri afro
Page 48 and 49: DEZVĂLUIRI Augen Axinte Preda Mari
Page 50 and 51: ESEU Cea mai frumoasă parte din mi
Page 52 and 53: ESEU Mamornicul Entomologii spun c
Page 54 and 55: DEZVĂLUIRI Problema “Oculta” S
Page 56 and 57: ADNOTĂRI De la KHANDAHAR la ROŞIA
Page 58 and 59: PROZA Logodna Întorcându-se şi-a
Page 60 and 61: JURNAL DE BIBLIOTECĂ „GIUBILEO
Page 62 and 63: DIALOGURI PARIZIENE Andrei OIŞTEAN
Page 64 and 65: DEZVĂLUIRI Iubiri de scriitori De
Page 66 and 67: PROZA Alexandru Jurcan Mă cheamă
Page 68 and 69: MERIDIANE JURNAL CHINEZ (urmare din
Page 70 and 71:
EVENIMENT ARMATA ROMÂNĂ LA BUDAPE
Page 72 and 73:
CONSEMNĂRI Dan Ciachir Derusificar
Page 74 and 75:
EMINESCIANA Mihai Eminescu şi Alex
Page 76 and 77:
DEZVĂLUIRI Odiseea plăcilor memor
Page 78 and 79:
PROZA Transmodernismul în sens tai
Page 80 and 81:
INTERVIU RESTITUIRI: FĂNUŞ NEAGU
Page 82 and 83:
NOTES ISRAEL MAI APROAPE DE DUMNEZE
Page 84 and 85:
RECENZIE Nuntă într-un cer de neg
Page 86 and 87:
DEZVĂLUIRI PREŞEDINŢI ŞI INTELE
Page 88 and 89:
SEMNALĂRI Aripi plouate de înger
Page 90 and 91:
CONSEMNĂRI LITERATURA-TEXT ŞI PRE
Page 92 and 93:
BLOGOSFERA Împăraţii daci ai Rom
Page 94 and 95:
CONSEMNĂRI Ion Ifrim O ZI DIN VIA
Page 96 and 97:
RESTITUIRI O problemă literară (t
Page 98 and 99:
MOZAIC Garibaldi şi România Marco
show all

Constantin Miu - Oglinda literara

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?