Constantin Miu - Oglinda literara

REMEMORĂRI
Un alt fel de 8 Martie
Gala Galaction a plecat
dintre noi cu o jumătate de secol
în urmă.
S-a născut la Dideşti,
Teleorman şi toată viaţa s-a
mândrit că aparţine acestor
locuri prin părinţi şi copilărie. Aici,
crescând printer copiii clăcaşilor
şi ţiganilor robi a învăţat ce este
toleranţ. El a recunoscu că s-a
jucat şi cu copiii vecinilor din
sat, ţărani şi ţigani, dar şi cu cei
de la oraş mfeciori de târgoveţi
români şi evrei, care i-au fost prieteni.
Este cunoscut ca prozator şi exeget pe texte bisericeşti,
dar mai ales ca traducătorul Noului Testasment, apoi a Bibliei,
din 1942, care a stat la baza celorlalte traduceri de mai târziu.
Prin diversele sale preocupări Părintele Galaction poate fi
considerat una dintre marile personalităţi culturale care întregesc
familia erudiţilor noştri.
Nuvelist şi romancier, în perioada când aceste specii
literare îşi croiau în literastura noastră o formă, lui Galaction i
se recunoaşte meritul de a fi printre fondatorii prozei româneşti
fantastice, după Eminescu şi premergându-I pe Vasile Voiculesc
şi Mircea Eliade..
A scris o monografie de suflet despre Eminescu, ne-a
lăsat lucrări apreciate în domeniul teologiei, dar considerăm
că s-a evidenţiat prea puţin şlteratutra sa memorialistică, care
poate sta la baza unui scenariu surprinzător de original privind
oameni şi fapte din “două veacuri”. Căci Galaction a fost implicat
în evenimente cruciale din istoria noastră interbelică şi de după
cel de al doilea război mondial.
Puţini mai comentează astăzi obiectiv intenţia lui Arghezi,
Galaction şi alţii, care au crezut că ar putea impune românilor
disciplina şi ordinea nemţească. Numai că perioada a fost
neinspirat aleasă. Ţara noastră fiind sub ocupaţie germană, cei
doi şi alţii au fost consideraţi colaboraţionişti, slugile cotropitorilor
de moment.
Nici al doilea moment nu a fost mai puţin inspirat, deşi
punctual de plecare a fost tot dorinţa de a veni în sprijinul celor
mulţi.
Alături de Sadoveanu a acceptat să-şi pună candidature
pentru parlamentul numit Mareas Adunare Naţională.
Îm jurnalul său sunt pagini amare ale celui care-şi
recunoaşte deziluzia şi greşita orientare, când, la fel cu alte
milioane de oameni a crezut în posibilitatea ca noul regim ar
putea fi cel visat de popoare, şi anume să li se împlinească visul
utopic de fericire pentru cei mulţi.
O altă latură a activităţii sale despre care ştim de ce nu
s-a vorbit în regimul totalitar, dar nici de ce acum nu se prea
vorbeşte, a fost atitudinea părintelui în universal de spinoasa
problemă evreiască.
Acei exegeţi care se vor apleca asupra acestui subiect nu
vor putea să-l ocolească pe Gala Galaction.
A scris articole pe această temă, din care idea dominantă
este toleranţa. înţelegerea care ar trebui să domnească
între creştini şi evrei. (Lumea evreească-1920, Ştiri din lumea
evreească – 1919-1920, Adam, 1929-1939).
Acestea şi alte articole, dar mai ales comentariile pe
marfinea căţii Statul evreiesc,(1930) aparţinând lui Theodor Herz
“cel mai mare izraelirt din lumea contemporană” s-au concretizat
în cartea Sionismul la prieteni.
Autorul îşi motivează cartea afirmând câ între Izrael şi
Biblie nu se poate pune nici un zid despărţitor.
Galaction pleacă dela argumentele lui Theodor Herz
privind necesitatea acceptului lumii pentru crearea unui stat
evreu şi a unei ţări numite Palestina.
Urmaşii lui Hristos trebuie să aibă şi ei o ţară unde să-şi
poată plânmge strămoşii.
Şi mai menţionăm faptul prea puţin cunoscut că o piaţetă
din Ierusalim se numeşte Gala Galaction. Poate asra vă spune
ceva?
Un alt fel de 8 Martie
Comemorarea jumătăţii de veac trecute de la moartea lui
Gala Galaction a fost realizată şi în satul unde s-a născut Gala
Galaction (Dideşti, Teleorman) de Episcopia Teleormanului,
Biblioteca judeţeană “Marin Preda”, Şcoala nr. 3 din Roşiorii de
Vede şi Biblioteca orăşenească, ambele instituţii care-i poartă
numele.
(Poate ar trebui menţionat faptul că aceste acţiuni, cu
elementele specifice, au avut loc şi la Biblioteca judeţeană Marin
Preda şi la sediul Asociaţiei Culturale “Mileniul 3” din Roşiorii
de Vede, găzduit de anticamera Cabinetului medical particular
al Familiei dr, Veronica şi Dinu Viorel Traian. (La seiul nostrum
nu există posibilitatea de a se face cald…decât în sufletele celor
participanţi la astfel de acţiuni!)
Perelinajul la Dideşti a început cu o slujbă arhierească de
pomenire, oficiată de un sobor de preoţi în frunte cu PreaSfiinţia
Sa, Galaction Stângă, episcopul Alexandrei şi Teleormanului, la
care au participat printre alţii Sfinţia Sa Părintele protopop de
la Roşiori, Mircea Ionescu, fostul părinte protopop Ilie Vişan,
parohul bisericii din Dideşti şi alţi preoţi.
La Căminul Cultural din sat, sub patronajul Înalt Prea
Sfiinţiei Sale episcopul Galaction s-au desfăşurat şi celelalte
activităţi dedicate evenimentului menţionat.
Elevii şcolii din sat au citit câteva comentarii despre viaţa
şi aspecte din opera lui Galaction, după care a urmat un scurt şi
inspirit program artistic, în care elevii dideşteni s-au recunoscut
urmaşii lui Galaction.
A urmat un simpozion condus de PreaSfiinţia Sa Galaction,
care a prezentat un impresionant şi erudite moment legat de
trecutul familiei părintelui Galaction, patronul sufletesc şi de
nume
Au urmat comunicările prof. Iulian Chivu, directorul Şcolii
Gala Galaction din Roşiorii de Vede pe tema: Laic şi religios în
opera lui Galaction.
Dr. profesoara Nicoleta Milea a vorbit despre scriitorul
Galaction.
Preotul Eugen Cătălin Păunescu despre traducerea Bibliei.
Dr. muzeograf Steluţa Pătraşcu despre Gala Galaction
membru al Marii Adunări Naţionale, aducând încă odată
mărturia regretului marelui om de omenie pentru această
crezută popsibilitate de a realize ceva, acolo unde el a fost
numit”Muncitor cu mintea! ( Non comment!)
Teodor Rapan, poetul din Balaci a venit cu “Nişte gânduri”
pentru Galaction, concretizate într-o poezie şi câteva mărturisiri
legate de Galaction…
Stan V. Cristea, membru al USR, cu acribia şi erudiţia
cunoscută ne-a prezebtat o inedită comunicare despre Spaţiul
memorial legat de Galaction.
Irina Stoica, fosta directoare a Bibliotecii Gala Galaction şi
Preşedinta Asociaţiei culturale omonime şi-a exprimat regretul că
invitata de onoare, Mitzura Argezi, prietena cea mai apropiată
a uneia dintre fetele lui Galşaction n-a putut să ne onoreze cu
prezenţa din motive de sănătate şi a vorbit desprte diversele
acţiuni realizate de Bibliotecă, legate de paronul acesteia.
Prof.scriitor C.T. Ciubotaru a propus ca la o viitoare acţiune
legată de Gala Galaction să nu se uite contribuţia autorului la
literature memoriaslistică română şi alt subiect ar fi legat de
activitatea publicistică, amintind de numele autorului dat unei
piaţeze din Ierusalim şi volumul de eseuri: Sionismul la prieteni”
În încheierea PreaSfiinţia Sa Galaction a vorbit depre
prietenia dintre Arghezi şi Galaction şi a deplânes faptul că
în librăriile din judeţ n-a găsit decât un volumaş de nuvele din
vasta operă a lui Galaction, apărută la Editura SemnE. Din care
Episcopia a procurat mai multe exemplare pe care le-a dăruit
celor de faţă.
Concluzia: când se vrea se poate face şi ceva deosebit.
Am fost sincer impresionat de numărul foarte mare de
săteni prezenţi la toate aceste activităţi şi culmea, nimeni n-a
părăsit sala în timpul comunicărilor, ceea ce spune ceva.
Personal am constatat că la Muzeul Galaction nu s-a mai
achiziţionat nimic de-o bună bucată de vreme. Şi credem că aici
ar trebui să se facă ceva… Prea e sărăcuţ în exponate!
www.oglindaliterara.ro
7037