Constantin Miu - Oglinda literara

More documents

Recommendations

Info

POEZIE IOANA GRECEANU SORINA BASESCU Recviem pentru omul din cub Omul îşi înalţă capul cu ambele mâini în acordurile orgii sălbatice proiectat pe pânza neagră cu ochi şi cu gură cu labele acelea calde pe pîntece ca şi când ai vedea prima oară ca şi cum lumea ţi s-ar dezvălui plină de sânge El părea a fi ultimul dintr-un lung şir de fraţi dacapitaţi : iată imaginea singurătăţii a lumii şi tu, ascultând ca pentru prima oară acordurile orgii ca şi când muzica ar năvăli dintr-un gâtlej retezat odată cu sângele Este timpul Este timpul ca sufletul să mustească ca un strugure roşu sub teasc. Vinul îmi amorţeşte trupul mă ajută să mor în carnea mea la rigoare, îmi incendiez casa cu creierul pun între mine şi ceilalţi rugul din cap. Moartea cu o carnaţie roză ispiteşte bărbatul tânăr eu ispitesc îngerul cu limba mâncată de cuvinte eu sunt mortul asexuat de la pieptul îngerului, cu limba sângeroasă nu există faptă mai lipsită de speranţă decât aceasta şi nici lacrimă în ochiul îngerului, atunci veţi şti că eu sunt mai singură cu mine însămi decât un călău faţă în faţă cu victima sa. Efectul de seră Mărturisesc cu mâna pe creier participarea mea la o involuţie ale cărei dovezi sunt dinţii şi jalnica expansiune a gurii toate vor fi ca un mâine inexistent şi va fi încă osul fără carne şi îmbrăţişarea îngrozită între osulfrate şi osul-soră va fi o noapte ca de mormânt în care doar dinţii vor străluci şi vor mai clămpăni în neştire; Ajunsă aici, Tresar ca la trosnetul unei crengi uscate când sunt singură într-o pădure iarna şi încremenesc cu răsuflarea tăiată o bestie încă neconcepută pândeşte în scorbura din creier De jur împrejur, de jur împrejur, până la sufocare acelaşi cer veşted, străpuns de jos în sus de crengi ca de cuţite strâmbe, probabil o să ningă cu osişoare mieii i-am văzut, ca de cârpă, întinşi unul lângă altul în staul ar fi putut să ningă într-un poem în toată românia e un ger de îngheaţă sângele în vine eu stau şi număr zilele până la capătul zilelor până se vor preschimba într-o zi mai mare în care să se petreacă toate, fără nerăbdare am să mă plimb eu pe acolo pe sus liniştită şi frumos îmbrăcată ca printr-o pădure în floare şi o să-mi contemplu capul cum visează, s-a îngropat în visul lui fraged de viu şi nu ştiu dacă să gem sau să surâd când spun aceasta de dincolo de frunte pare că mă ameninţă ceva şi a început să mi se umfle vederea stau nemişcată ore întregi şi privesc în gol ca într-un preaplin gata să dea pe răscoale fruntea mi-am frecat-o de palmă până s-a tocit şi acum am creierul la vedere închid şi deschid succesiv supapele vinovăţiei nevinovăţia nu foloseşte la nimic o punem la zid şi o ciuruim cu armele - înseşi cuvintele îi şuieră pe lângă urechi ca nişte gloanţe — până se prăbuşeşte în prăpastia ei paradisiacă nu mai putem începe, continuăm bucata asta de viaţă pe care o avem o morfolim în gurile îmbătrânite prematur şi o înghiţim aproape nemestecată. Insă există cuvinte Insă există cuvinte pe care le primesc direct în piept sau altele pe care le scot din gură ca pe nişte nesfârşite panglici roşii prin metode de maniac al roşului. Descopăr că liniştea face parte din cuvintele fără sânge abia şoptite în această după-amiază de iarnă; liniştea are o faţă palidă şi pe ea nu tresare nici un muşchi exact ca zidul prin care vorbim; trupurile noastre alăturate fiecare în îngheţul său fiecare în carnea sa paralelă: acum mă mişc în tine mă răsucesc mă contorsionez mă dezintegrez mă refac pecetea mea, un miriapod care îşi mişcă picioruşele spasmodic, provoacă sângerări minuscule şi ce înseamnă toate aceste lucruri roşii nici eu şi nici tu nu ştim. 1. Piesă de teatru O piesă de teatru, cu lumini triste şi ceaţă, În centru o viaţă răvăşită, O viaţă simplă sau poate una vastă. Un basm feeric ce sună a jale, Sau o comedie neînfrântă Din toate cele patru puncte cardinale. Acest decor special amenajat, Cu umbre, lacrimi, bucurii. Pentru-n artist începător, descurajat. Ce are frică de cascadorii. O viaţă exemplificată în miniatură Să uiţi de pătimire, labirinte şi ură, E viaţa mea, a ta, şi-a sufletelor înnecate A inimilor în doliu, şi-a măştilor-nrădăcinate Te recunoşti creaţie nocturnă? Încovoiat, mâhnit de-al vieţii greu, Te-analizează cronicii din separeu În timp ce sufletul ţi se deturnă. Cortina se lasă în amurg nemângâiata, Când cad petale, se-nalţă luna adiată. S-a sfârşit. 2. Jocul iubirii Sub cerul liber – tu. Pe iarba mlădioasă – eu. Intrarăm deodata-n jocul meu Nepăsători şi dezmorţiţi Ca după iarnă. Un pas de tango, Un gând subtil, Zelosul meu iubit, cu-n gest abil Vei fi al meu Doar pentru seară. Mă prinzi de brâu, Eu te dezmierd la piept, Şi-n piruete, încet-încet Ne vom mişca Cu pleoapele închise. Foşnet de gânduri, Priviri scânteietoare, Iar buzele ademenitoare Se-alintă doar in treacăt Cu un sărut. E doar un joc neînceput 3. Mergând încet Mergând încet din poartă-n poartă Purtam, strigând din suflet, tăcerea nopţilor de mai. Cărările mă duc spre miazăzi. Inima-mi bate O falsă melodie cu notele-nşirate… Lacrimi trandafirii… Păşesc în orişice moment din poartă-n poartă Cu veşti îmbătătoare de necaz. Zadarnic soarele s-a dat după perdea Inima mea s-a pustiit…şi înca stă să cadă… Suspinul mi-a pierit, nădejdea nu cutează… Sunt zdrobit. 6972 www.oglindaliterara.ro
Un plagiat ruşinos Timp de aproape patru decenii, şi datorită faptului că, prin vrerea destinului, m-am născut în localitatea în care marele poet naţional Octavian Goga îşi doarme somnul de veci, m-am preocupat pentru a contribui la mai buna şi obiectiva cunoaştere de către contemporani a vieţii tumultuoase şi activităţii extrem de complexe şi diverse a „poetului pătimirii noastre”. În acest scop, am cercetat, atât cât mi s-a permis şi când mi s-a permis, până să intervină reprezentanţii cenzurii vechiul regim, speriaţi de posibilitatea aflării adevărului legat de poetul şi omul politic Octavian Goga (fapt care contravenea planurilor lor de a-l menţine într-un convenabil con de umbră, care să justifice etichetările folosite în mod curent de propagandiştii vremii din rândurile presei literare, continuaţi, din păcate, şi azi de diverşi trepăduşi literari, deranjaţi de prestigiul de care se mai bucură poetul) am studiat documentele rămase în arhiva de la Ciucea, dar şi sute de publicaţii, articole, studii, cărţi etc. Am valorificat aceste cercetări într-o teză de doctorat, în numeroase articole, risipite în presă, începând din anii 80 ai secolului trecut şi până în prezent, precum şi în mai multe volume de istorie literară, care s-au bucurat de o favorabilă receptare de o bună parte a criticii româneşti actuale. Am descoperit şi dat publicităţii fapte noi, necunoscute, legate de biografia şi activitatea poetului şi omului politic Octavian Goga. Am clarificat, cred eu, activitatea desfăşurată de el ca profesor al Universităţii clujene, membru şi vicepreşedinte al Academiei Române, preşedinte al Societăţii aurifere „Mica” de la Brad, ca şi o serie aspecte referitoare la uciderea sa, prin otrăvire, din porunca regelui criminal Carol al II-lea. De asemenea, am readus în discuţie, cu contribuţii importante, legăturile poetului cu Francmasoneria. Pentru a fi util tuturor celor ce se apleacă asupra vieţii şi operei lui Octavian Goga, am întocmit, ajutat de distinsa bibliotecară Angela Monica JUCAN, de la Biblioteca judeţeană „Petre Dulfu” un volum masiv, de 1102 pagini, în format A4, consacrat bibliografiei operei şi personalităţii gogiene1. În anul 2007, am publicat volumul „Goga şi Francmasoneria”2 în care am inclus şi studiul consacrat raporturilor dintre poetul şi politicianul Octavian Goga şi această organizaţie secretă. Studiul respectiv l-am publicat, cu noi date şi completări, şi în alte volume sau ca articole de sine stătătoare în reviste şi în publicaţii on line. Având în vedere faptul că, în continuare, acord atenţie la tot ce se publică, în ţară şi peste hotare, în legătură cu poetul, urmăresc constant publicaţiile şi cărţile ce conţin materiale legate de Octavian Goga. Mai zilele trecute, prin bunăvoinţa distinsului scriitor şi director de revistă Gheorghe Neagu, din Focşani, am primit revista „Oglinda literară” . Ca de obicei, din momentul primirii, m-am grăbit să o răsfoiesc. Am descoperit astfel, la pagina 6945, articolul „Octavian Goga – Masonul”, semnat de o oarecare Monica Bold. În primul moment, având în vedere că lucram la revizuirea cărţii mele, în ideea publicării unei noi ediţii, m-am bucurat că, iată, şi altcineva, complet necunoscut mie, era preocupat de acest subiect. Stupoare, însă. În locul unui text propriu, persoana care semna articolul a recurs la un ruşinos furt. În realitate, articolul pe care îl semnează cu neruşinare această Monica Bold nu este altceva decât o preluare completă, cu punct şi virgulă a unei părţi a textului meu din volumul menţionat. Probabil că pentru a evita să se observe hoţia nemernică la care a recurs, individa a decis să preia textul fără partea lui de început din carte. În volumul meu, textul consacrat acestei teme se află la paginile 87-102. Monica Bold îmi fură, integral, textul cuprins între paginile 90-93 ale cărţii mele. E vorba de plagiat, nu de o preluare a unei părţi din textul meu şi includerea lui într-un studiu propriu sau eventual vreun comentariu consacrat aceleiaşi probleme. Hoţia este făcută cu intenţie, întrucât, sperând, probabil, că Dan Brudaşcu nu se va afla niciodată despre faptele ei reprobabile, Monica Bold nu aminteşte absolut deloc sursa preluată samavolnic. Şocat de descoperire, l-am sunat la telefon pe dl. Gheorghe Neagu spre a-i semnala cele descoperite şi a cere explicaţii. Pus într-o situaţie de-a dreptul jenantă, distinsul scriitor vrâncean mi-a explicat că regretă cele întâmplate. Crezuse că această Monica Bold, fiind cadru didactic la o universitate, nu a recurs la o hoţie descalificantă, ci a scris un text personal despre un subiect puţin abordat de exegeţii şi istoricii literari de azi. Având în vedere gravitatea gestului acestei persoane cu vădite intenţii infracţionale, de vreme ce nu aminteşte, nici din greşeală, de unde s-a inspirat şi preia, fără acordul meu şi publică sub numele ei un text pe care l-a preluat integral, fără să schimbe măcar o singură virgulă, dintr-o carte publicată în urmă cu mai bine de 4 ani, am decis să aduc la cunoştinţa opiniei publice acest fapt reprobabil. Voi informa despre această hoţie ordinară şi universitatea la care lucrează această persoană. În plus, îi voi cere socoteală în justiţie pentru acest plagiat care o descalifică, cel puţin moral, pe făptuitoare. În plus, semnalez această hoţie, cu intenţie, şi revistelor şi publicaţiilor literare din ţară spre a decide singure dacă, în viitor, vor mai accepta, printre colaboratorii lor, o persoană care urmăreşte să-şi clădească cariera şi opera pe furt şi hoţie. _______________________ 1. Aducând acest proiect la cunoştinţa preşedintelui Academiei Române, dl. Academician Ionel HAIDUC, Domnia Sa m-a anunţat că prezidiul Academiei Române a luat decizia publicării acestui volum pe spezele Academiei în Editura Academiei. Am trimis, pe un CD, încă din 2009, întregul material, fiind contactat de câteva ori de persoane din stafful Editurii. Volumul ar fi trebuit să apară în anul 2011 şi pentru a marca împlinirea a 130 de ani de la naşterea poetului. Din motive pe care nu le cunosc, până la urmă, deşi exista o hotărâre a Prezidiului Academiei Române în acest sens, Editura Academiei nu a mai onorat realizarea acestui volum. O secretară a Editurii îmi cerea, la un moment dat, să asigur suma de 660.000.000 de lei, cât estimaseră dumnealor că ar reprezenta publicarea a 1000 de exemplare. Nu am de unde procura aceşti bani, aşa că nu am mai insistat. Pe nimeni nu a interesat vreodată timpul cheltuit de mine de decenii pentru adunarea întregului material cuprins în volum. Este destul de evident că, deşi poetul a fost, în trei mandate succesive, vicepreşedinte al Academiei Române, această instituţie nu pare interesată în demararea unui proces de recuperare a operei literare şi jurnalistice a lui Goga sau în publicare unor lucrări de sinteză consacrate acestuia. 2. Vezi Dan BRUDAŞCU, Goga şi Francmasoneria, Cluj- Napoca, Editura SEDAN, 2007. 3. Oglinda literară. Revistă de cultură, civilizaţie şi atitudine, anul X, nr. 113, mai 2011. www.oglindaliterara.ro ATITUDINI 6973
Page 2 and 3: Coperta: Pino Dangelico - Chitarist
Page 4 and 5: ESEU Despre geniu, cu oarece senin
Page 6 and 7: PORTRETE Părintele Anania Să fi f
Page 8 and 9: ESEU Feodor Mihailovici Dostoevski,
Page 10 and 11: SCRIITORI ÎN AGORA Suntem, în via
Page 12 and 13: AESOTERICAE Inovaţie şi schimbare
Page 14 and 15: DEZVĂLUIRI Maria Cogălniceanu Fil
Page 16 and 17: JURNAL NECONVENŢIONAL GRĂDINA INC
Page 18 and 19: ALEX CAZACU POEZII PASCU BALACI DIA
Page 20 and 21: RECENZIE Pentru epigramistul Nelu Q
Page 22 and 23: RECITIRI Ion Druţă - proza scurt
Page 26 and 27: ATITUDINI Doamna Bold, am constatat
Page 28 and 29: INTROSPECŢII Carmen Sylva - „Pov
Page 30 and 31: IN MEMORIAM „Gânduri” cu... sa
Page 32 and 33: LICEENII Tabăra de creaţie litera
Page 34 and 35: NOTES „POEME CU STATUI” - O CAR
Page 36 and 37: ESEU Pentru o istorie a poeziei foc
Page 38 and 39: LIVIU OFILEANU corigent la fericire
Page 40 and 41: ROSTIRI ICONOGRAFIA CĂRŢII ŞI A
Page 42 and 43: ESEU A FI SAU A NU FI KAFKIAN (urma
Page 44 and 45: NOTES MIHAI ANTONESCU - Cerc de lau
Page 46 and 47: DIALOGURI PARIZIENE Convorbiri afro
Page 48 and 49: DEZVĂLUIRI Augen Axinte Preda Mari
Page 50 and 51: ESEU Cea mai frumoasă parte din mi
Page 52 and 53: ESEU Mamornicul Entomologii spun c
Page 54 and 55: DEZVĂLUIRI Problema “Oculta” S
Page 56 and 57: ADNOTĂRI De la KHANDAHAR la ROŞIA
Page 58 and 59: PROZA Logodna Întorcându-se şi-a
Page 60 and 61: JURNAL DE BIBLIOTECĂ „GIUBILEO
Page 62 and 63: DIALOGURI PARIZIENE Andrei OIŞTEAN
Page 64 and 65: DEZVĂLUIRI Iubiri de scriitori De
Page 66 and 67: PROZA Alexandru Jurcan Mă cheamă
Page 68 and 69: MERIDIANE JURNAL CHINEZ (urmare din
Page 70 and 71: EVENIMENT ARMATA ROMÂNĂ LA BUDAPE
Page 72 and 73: CONSEMNĂRI Dan Ciachir Derusificar
Page 74 and 75:
EMINESCIANA Mihai Eminescu şi Alex
Page 76 and 77:
DEZVĂLUIRI Odiseea plăcilor memor
Page 78 and 79:
PROZA Transmodernismul în sens tai
Page 80 and 81:
INTERVIU RESTITUIRI: FĂNUŞ NEAGU
Page 82 and 83:
NOTES ISRAEL MAI APROAPE DE DUMNEZE
Page 84 and 85:
RECENZIE Nuntă într-un cer de neg
Page 86 and 87:
DEZVĂLUIRI PREŞEDINŢI ŞI INTELE
Page 88 and 89:
SEMNALĂRI Aripi plouate de înger
Page 90 and 91:
CONSEMNĂRI LITERATURA-TEXT ŞI PRE
Page 92 and 93:
BLOGOSFERA Împăraţii daci ai Rom
Page 94 and 95:
CONSEMNĂRI Ion Ifrim O ZI DIN VIA
Page 96 and 97:
RESTITUIRI O problemă literară (t
Page 98 and 99:
MOZAIC Garibaldi şi România Marco
show all

Constantin Miu - Oglinda literara

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?