1 fisier nr 4.indd - Academia de Ştiinţe a Moldovei

MATERIAL DIDACTIC116SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR –ELEMENT INDISPENSABIL ÎN SĂNĂTATEA OMULUINicolae Opopol, membru corespondent, prof. univ.,USMF „Nicolae Testemiţanu”Principiul de bază al Declaraţiei de la Rio-de-Janeiro privind Mediul şi Dezvoltarea stipuleazăcă „Fiinţele umane se află în centrul preocupărilor dezvoltării durabile. Lor trebuie să li se asigureo viaţă sănătoasă şi productivă în armonie cu natura”. Aceasta accentuează importanţa interrelaţiilordintre pilonii ambiental, social şi economic ai dezvoltării durabile, toţi ei servind ca suport al sănătăţii.Sănătatea este atât indicatorul, cât şi resursa dezvoltării durabile.Cu toate acestea, omenirea, deşi declară că omul trebuie să trăiască în armonie cu natura, nu areuşit încă să realizeze acest deziderat. Existând, omul foloseşte resurse naturale, modifică unii parametriai mediului înconjurător, elimină reziduurile sau deşeurile, produse ale activităţii sale, care,din punctul de vedere al necesităţilor umane, nu mai prezintă careva valori. Intensitatea manifestăriiacestor procese în planurile local, regional şi global, atitudinea comunităţii faţă de ele stau la bazasănătăţii mediului înconjurător.Unele particularităţi ale sănătăţii populaţiei. Interrelaţiile omului cu mediul înconjurător i-apreocupat pe medici din cele mai vechi timpuri. Încă pe vremea lui Hipocrate au fost efectuate investigaţiipentru a stabili factorii determinanţi ai bolilor umane cu largă răspândire în acele timpuri. Celemai răspândite erau bolile infecţioase. Epidemiile erau distrugătoare, afectând populaţia multor ţărişi chiar a continentelor, pricinuind pagube enorme societăţii umane. Pe parcursul secolelor, în special,al ultimelor, ştiinţa medicală a descoperit cauzele procesului infecţios. Dezvoltarea ştiinţelor, inclusivmedicina, a creat premise pentru a ţine sub control procesul epidemic. A început elaborarea de măsuride combatere, iar ulterior şi de prevenire a celor mai periculose maladii infecţioase. Ca urmare, cotadeceselor, cauzate de bolile infecţioase, în structura mortalităţii generale s-a redus esenţial. Succesespectaculoase în acest domeniu au obţinut multe ţări europene, inclusiv Republica Moldova. În ultimiiani în republică 1,6-1,8% din numărul total de decese revin bolilor contagioase. Astfel, pe primulloc în structura mortalităţii s-au plasat alte stări morbide, şi anume cele necontagioase.Incidenţa sporită a bolilor netransmisibile, apariţia lor la vârstă timpurie, cronicizarea frecventăcu stabilirea invalidităţii constituie o povară pentru societate, epuizând resursele umane şi afectândeconomia naţională. O situaţie deosebit de complicată s-a creat în fostele republici ale URSS. Crizaeconomică de proporţie, care a urmat după destrămarea Uniunii Sovietice, a acutizat toate fenomenelesociale, inclusiv cele care condiţionează destrămarea sănătăţii omului. Ca urmare, mortalitateagenerală a sporit, iar indicii ei au devenit alarmanţi. Republica Moldova nu face excepţie. Mortalitateagenerală a sporit, constituind în ultimii ani 11,0 – 12,0‰. Majoritatea deceselor sunt cauzate destările morbide prevenibile. Pentru ţara noastră sunt caracteristice:• mortalitatea semnificativ mai sporită (la toate vârstele) în mediul rural în comparaţie cu celurban;• diferenţierea teritorială a indicilor mortalităţii (cu indici mai superiori în nordul ţării);• mortalitatea foarte sporită la vârsta aptă de muncă (40-42% din numărul total de decese);• prevalarea, la vârsta aptă de muncă, a mortalităţii la bărbaţi (de 2,7-2,8 ori mai frecvent decâtla femei);• ponderea mare a tumorilor (locul doi după bolile aparatului cardiovascular), a bolilor aparatuluidigestiv (locul trei) şi a traumelor şi otrăvirilor (locul patru) în structura mortalităţii generale etc.Speranţa de viaţă la naştere în 2003 a constituit 68,2 ani, pentru bărbaţi – 64,5 şi pentru femei– 71,6 ani, înregistrându-se o stabilizare în ultimul timp. Acest indice este nesemnificativ, fiind totuşi