epiteliale: formează pori în membrana citoplasmatică, măreşte permiabilitatea acestora cu formareavacuolelor în interiorul celulei. Unii autori remarcă scă<strong>de</strong>rea potenţialului energetic al celulei (ATF),ce le face susceptibile faţă <strong>de</strong> factorii <strong>de</strong> agresie, stresul oxidativ, iniţiază fenomenul apoptozei celulei.Sunt <strong>de</strong>scrise mai multe alele ale acestei gene. Asocierea ambelor gene CagA şi VacA <strong>de</strong>terminăpotenţialul extrem <strong>de</strong> virulent al H.pylori. Tulpinele cu această combinaţie se referă către primul tipşi sunt cele mai virulente, cu o capacitate înaltă <strong>de</strong> colonizare a mucoasei gastroduo<strong>de</strong>nale şi <strong>de</strong>zvoltareacomplicaţiilor, iar eficacitatea tratamentului <strong>de</strong>pin<strong>de</strong>, în mare măsură, <strong>de</strong> genotipul H.pylori.(1,16)Mai târziu a fost <strong>de</strong>scrisă gena Ice A ce există în 2 alele. Proteina secretată <strong>de</strong> această genăasigură a<strong>de</strong>ziunea <strong>de</strong> celulele epiteliale ale mucoasei gastroduo<strong>de</strong>nale. Un alt factor <strong>de</strong> a<strong>de</strong>ziune aH.pylori către epiteliul gastroduo<strong>de</strong>nal este produsul genei BabA – mediator al a<strong>de</strong>ziunii H.pyloricu sistemul <strong>de</strong> antigene Lewis, care asigură persistenţa bacteriei în zona gastroduo<strong>de</strong>nală şi iniţiazăcascada agresivă asupra mucoasei. Se consi<strong>de</strong>ră prezenţa acestei gene marcher al <strong>de</strong>zvoltării complicaţiilor.În prezent se consi<strong>de</strong>ră <strong>de</strong> o specificitate şi sensibilitate înaltă în diagnosticul şi genotipareaH.pylori în materialul bioptic metoda reacţiei <strong>de</strong> polimerizare în lanţ (PCR- Polymerase ChainReaction), metodă <strong>de</strong> analiză a ADN-ului genomic, propusă în 1983 <strong>de</strong> către cercetătorul americanCarry Mullis. PCR (sau amplificarea specifică a ADN-ului) permite a sintetiza în vitro fragmente culungimea <strong>de</strong> la câteva sute <strong>de</strong> nucleoti<strong>de</strong>, utilizând în calitate <strong>de</strong> mostră <strong>de</strong> ADN, pe care se pot ataşapraimerii utilizaţi (13,14). La prima etapă, ADN-ul matricial bicatenar studiat se aduce la formămonocatenară prin încălzire timp <strong>de</strong> câteva minute la o temperatură ce <strong>de</strong>păşeşte 95-98 0 C, apoi areloc hibridizarea ADN-ului cu praimeri. Cu ajutorul PCR este posibilă studierea nemijlocită a regiunii<strong>de</strong> localizare a presupuselor mutaţii sau situsuri polimorfe. (16) În materialul bioptic se i<strong>de</strong>ntificăcultura <strong>de</strong> H.pylori izolată. Pentru genotiparea genelor <strong>de</strong> virulenţă CagA, VacA, IceA se folosescpraimeri speciali. (12)Variabilitatea mutagenică înaltă şi rezistenţa microbiană reprezintă factorul primordial ce influenţeazăeficacitatea terapiei <strong>de</strong> eradicare, condiţionând eşecul. În regiunile geografice un<strong>de</strong> predominărezistenţa faţă <strong>de</strong> metronidazol nivelul <strong>de</strong> eradicare poate fi cu 40-50 % mai scăzut <strong>de</strong>cât înalte regiuni geografice. La pacienţii care au utilizat anterior metronidazol nu se recomandă <strong>de</strong> indicatacest preparat în schema <strong>de</strong> tratament. Conform datelor prezentate <strong>de</strong> către savanţii din SUA pe perioadaanilor 1993 – 1999, rezistenţa primară la claritromicină şi metronidazol s-a majorat până la 8,6% şi 24,6 % respectiv. În Europa rezistenţa la claritromicină constituie <strong>de</strong> la 2 % până la 15 %. Aceasta<strong>de</strong>termină căutarea unor noi scheme <strong>de</strong> tratament, care să asigure eradicarea eficientă a H.pylori.Consensul Maastricht 2 din 2000 a stabilit ca eficientă obţinerea eradicării în 80%, confirmată prinnu mai puţin <strong>de</strong> două meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntificare a H.pylori după 4 săptămâni <strong>de</strong> tratament (5,15).În studiul respectiv s-a urmărit scopul <strong>de</strong> a evalua particularităţile clinice ale afecţiunilor inflamatoriişi eroziv-ulceroase şi eficacitatea preparatului Pilobact în tratamentul ulcerului gastroduo<strong>de</strong>nal.Material şi meto<strong>de</strong>. Au fost examinaţi 40 <strong>de</strong> bolnavi cu ulcer gastroduo<strong>de</strong>nal asociat H.pylori cuvârste cuprinse între 18-50 ani, vârsta medie -34 ani, 22 – bărbaţi şi 18- femei. Criteriile <strong>de</strong> exclu<strong>de</strong>re dinstudiu au fost administrarea AINS, rezolvarea chirurgicală a ulcerului şi cei care au primit anterior antibioticeanti H.pylori. Durata anamnezei ulceroase a fost următoarea: mai mare <strong>de</strong> 5 ani s-a î<strong>nr</strong>egistratla 22 <strong>de</strong> pacienţi, <strong>de</strong> la 1 până la 4 ani – la 14 pacienţi, până la 1 an la 4 pacienţi.Diagnosticul lezional histopatologic al UGD a fost apreciat prin endoscopie prin biopsii standardizate,iar prezenţa infecţiei H.pylori s-a confirmat histologic şi prin reacţia <strong>de</strong> polimerizare în lanţ(PCR). Marcherii genetici utilizaţi sunt praimirii pentru gena studiată CagA, ce codifică sinteza factorilor<strong>de</strong> patogenitate a H.pylori. Conform spectrului genetic, tulpinele H.pylori au fost divizate în:tip I H.pylori CagA+; tip II H.pylori CаgА-. Praimerii utilizaţi au fost pentru cagAF - 5’-GGGGATC-CATGACTAACGAAACC-3’ şi cagAR -5’-GGCTTAAGTGATGGGACACCCAA-3’), obţinut dinBanca Genetică.Bioptatele au fost colorate după Giemza. Gradul <strong>de</strong> colonizare s-a apreciat după numărul <strong>de</strong>corpi microbieni în bioptat «-» — lipsa H.pylori; «+» — grad minor I până la 20 <strong>de</strong> corpi microbieni84
în câmpul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re, «++» — grad mo<strong>de</strong>rat II – 20-50 <strong>de</strong> corpi microbieni ; «+++» — grad mare <strong>de</strong>colonizare III cu Н. pylori mai mult <strong>de</strong> 50 corpi microbieni. Bolnavii din lotul <strong>de</strong> bază au administratPilobact (ce conţine Omeprazol 20mg, Claritromicină 500mg, Tinidazol 500mg ) câte o capsulă<strong>de</strong> 2 ori pe zi, dimineaţa şi seara până la masă, pe parcurs <strong>de</strong> 7 zile apoi Omeprazol 20mg seara înurmătoarele 21 <strong>de</strong> zile.Rezultate şi discuţii. Infectarea cu H.pylori a fost apreciată la toţi bolnavii: gradul III <strong>de</strong> colonizares-a apreciat la 28 pacienţi, gradul II – la 7, gradul I la – 5 bolnavi. S-a observat că la pacienţiicu durată anamnestică mare a ulcerului (mai mult <strong>de</strong> 5 ani ) gradul <strong>de</strong> colonizare al mucoasei a fostmare şi mo<strong>de</strong>rat (+++, ++), constituind 64,5% (p
- Page 3 and 4:
SUMARI. Ababii. 60 de ani ai Servic
- Page 5 and 6:
V.Bebîh, V.Iachim, V.Băbălău, G
- Page 7 and 8:
60 DE ANI AI SERVICIULUI SANITARO-E
- Page 9 and 10:
54 de teme ştiinţifice fundamenta
- Page 11 and 12:
• Recomandări metodice privind a
- Page 13 and 14:
1. Elaborarea strategiei de dezvolt
- Page 15:
sau diminuarea exprimării lor ori,
- Page 18 and 19:
18Tabelul 1Prejudiciul economic cau
- Page 20 and 21:
SummaryThe results of scientific re
- Page 22 and 23:
LimiteMax.abs.la 100 miiMin.abs.la
- Page 24 and 25:
mene medicale periodice. Aceşti ţ
- Page 26:
Ponderea unor maladii în categoria
- Page 29 and 30:
STRATEGIA DE PROMOVARE A SĂNĂTĂ
- Page 31 and 32:
Ministerul Sănătăţii şi Protec
- Page 33 and 34: • Combaterea fumatului, a alcooli
- Page 35 and 36: • Aprecierea acţiunilor instruct
- Page 37 and 38: 10.V.Calmîc, V.Popuşoi, V.Borşci
- Page 39 and 40: Datele acumulate arată că virusul
- Page 41 and 42: Actualmente, concomitent se discut
- Page 43 and 44: GHIDURI DE PRACTICĂ MEDICALĂ: ASP
- Page 45 and 46: Clasa III: contraindicaţii.Ghiduri
- Page 47 and 48: tratament” şi, „indiferent de
- Page 49 and 50: 8. Cluzeau F, Littlejohns P, Grimsh
- Page 51 and 52: 10080604020068,866,475 83 83 82 84
- Page 53 and 54: 9. Aplicarea prevederilor legislaţ
- Page 55 and 56: cu evaluarea rezultatelor aprobări
- Page 57 and 58: 14. C. Spînu, S.Stovbun, T.Holban,
- Page 59 and 60: Marcherii serologici/EvaluareIH cu
- Page 61 and 62: Bibliografie selectivă1. Herpesvir
- Page 63 and 64: zile. Pacovirin reprezintă un fito
- Page 65 and 66: influenţat benefic asupra indicilo
- Page 67 and 68: La bărbaţii şi femeile care cons
- Page 69 and 70: 4,9; 5, 0 cazuri la 1000 pacienţi-
- Page 71 and 72: 4. Fuchs F.D., Chambless L.E., Whel
- Page 73 and 74: 51. Singletary K., Gapstur S.M., Al
- Page 75 and 76: 5004500/0000439,4400350318,13002502
- Page 77 and 78: epidemice, depistarea precoce şi i
- Page 79 and 80: lica Moldova continuă să persiste
- Page 81 and 82: 15. Anuarele statistice “Starea s
- Page 83: Figura 2. Pierderile financiare în
- Page 87 and 88: SummaryArticle presents data on the
- Page 89 and 90: • hiperpirexie şi erupţii cutan
- Page 91 and 92: SummaryThere were analyzed in total
- Page 93 and 94: 5. Dezvoltarea infrastructurii şi
- Page 95 and 96: Materiale şi metode. Colectarea in
- Page 97 and 98: 10. Perez-Cuevas R.,Reyes H.,Pego U
- Page 99 and 100: Tabelul 2Rezultatele estimării eş
- Page 101 and 102: Пестицидная нагруз
- Page 103 and 104: профессионально ко
- Page 105 and 106: проживающих в зоне
- Page 107 and 108: Evaluarea profesiografică a activi
- Page 109 and 110: muncă ale personalului medical din
- Page 111 and 112: Concluzii şi recomandăriAnaliza m
- Page 113 and 114: ISTORIA MEDICINEIISTORICUL DEZVOLT
- Page 115 and 116: ) Institutul Moldovenesc de Cercet
- Page 117 and 118: superior celor din Federaţia Rusă
- Page 119 and 120: corectă a mediului înconjurător
- Page 121 and 122: de timp scurtă între expunerea om
- Page 123 and 124: ismul, consumul de alcool etc.). Me
- Page 125 and 126: PREGĂTIREA CADRELOR ŞTIINŢIFICES
- Page 127 and 128: IN MEMORIAMIN MEMORIAM ISAAC ŞROIT
- Page 129 and 130: Cerinţe pentru autoriirevistei “