Cele mai semnificative surse <strong>de</strong> poluare a mediului înconjurător provin din activitatea antropogenăşi sunt consecinţe ale <strong>de</strong>zvoltării economice. Activitatea antropogenă influenţează dăunătorasupra sănătăţii prin eliberarea poluanţilor în aer şi în apă şi generarea <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri, care ajung în sol.Agenţii toxici sunt multipli şi pot fi clasificaţi în felul următor (tab.2).Tabelul 2Clasificarea agenţilor toxici din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al sănătăţii mediului înconjurătorCriteriul <strong>de</strong> clasificareAgenţi toxiciDupă structurăDupă tipul chimicDupă sursăDupă utilizareDupă modul <strong>de</strong> acţiuneOrganici: aromatici (benzenii), poliaromatici, amine, eteri, cetone, alcooli etc.Compuşi organocloruraţi, compuşi organici ai fosforului, hidrocarburi alifaticehalogenizate, eteri halogenizaţi, bifeniluri policlorurate, hidrocarburi aromaticepoliciclice, nitrozamine, compuşi anorganici ş. a.Naturali: produse <strong>de</strong> plante, bacterii, fungiSintetici: reagenţi, produse sau <strong>de</strong>şeuri industriale, medicamente etc.Pestici<strong>de</strong>, solvenţi, vopsele, coloranţi, <strong>de</strong>tergenţi, medicamente etc.Toxice metabolice, toxice care afectează membranele celulare, toxice iritante,toxice sensibilizante etc.După organul ţintăafectatSursa: Last J.M., 1992.Care afectează prioritar sistemul nervos, hemopoietic, ficatul, rinichii, plămânii,pielea, fincţia reproductivă etc.Căi <strong>de</strong> transmitere. Conceptul <strong>de</strong> transmitere implică nu numai agenţii patogeni, care <strong>de</strong>terminăboala infecţioasă, ci şi transferul variaţilor factori <strong>de</strong> risc ambiental. Căile <strong>de</strong> transmitere <strong>de</strong>terminăstările morbi<strong>de</strong> necontagioase. Cea mai frecventă cale <strong>de</strong> transmitere se consi<strong>de</strong>ră cea aerogenă,respiratorie. Transmiterea respiratorie în caz <strong>de</strong> infecţie necesită un contact strâns între sursa <strong>de</strong> infecţieşi organismul susceptibil. In caz <strong>de</strong> diseminare a poluanţilor atmosferici, distanţele dintre sursapoluării şi organismul susceptibil sunt mari. Pentru poluanţii atmosferici din urbe (<strong>de</strong> exemplu, <strong>de</strong> latransportul auto) această distanţă poate fi măsurată în zeci sau sute <strong>de</strong> metri, iar în caz <strong>de</strong> transporttransfrontier al poluanţilor – în sute şi mii <strong>de</strong> kilometri. In calitate <strong>de</strong> exemplu poate servi acci<strong>de</strong>ntulnuclear <strong>de</strong> la Cernobâl, când a fost afectată populaţia unui număr mare <strong>de</strong> ţări din Europa şi Asia, <strong>de</strong>asemenea şi din Republica Moldova.Calea gastrointestinală este al doilea mod frecvent <strong>de</strong> transmitere a agenţilor patogeni şi a toxicelor.Poluanţii chimici a<strong>de</strong>sea sunt încorporaţi cu apa potabilă (fluorul, nitraţii, hidrogenul sulfuratetc.) sau cu produsele alimentare (elementele toxice, micotoxinele, nitrozaminele etc.). Absorbţia<strong>de</strong>rmică este o modalitate relativ frecventă <strong>de</strong> pătrun<strong>de</strong>re a compuşilor organici, care vin în contact cupielea. Pătrun<strong>de</strong>rea agenţilor infecţioşi sau a substanţelor chimice în organismul copilului poate avealoc pe cale transplacentară. Exemplu cunoscut în Moldova sunt pestici<strong>de</strong>le organoclorurate (DDT,HCCH etc.), transmise nou-născuţilor cu laptele matern <strong>de</strong> la mamele afectate. Drept exemplu dinalte ţări poate fi menţionată thalidomida, care, folosită în timpul sarcinii, a cauzat <strong>de</strong>fecte congenitalesevere la nivelul membrelor, sau dietilstylbestrolul, care, folosit <strong>de</strong> femeile însărcinate, a provocatdupă mulţi ani cancer vaginal fiicelor acestora. Administrarea medicamentelor <strong>de</strong> către gravi<strong>de</strong> şi încontinuare reprezintă un factor <strong>de</strong> risc pentru nou-născuţi.Perioada <strong>de</strong> incubaţie. Manifestarea fulgerătoare a bolii sau <strong>de</strong>cesul subit pot avea loc numaiîn caz <strong>de</strong> otrăvire acută cu doze mari <strong>de</strong> toxice diseminate în aer sau administrate per os. Perioada120
<strong>de</strong> timp scurtă între expunerea omului la agentul cauzal şi apariţia primelor manifestări clinice alebolii, în cazul bolilor infecţioase, se numeşte perioadă <strong>de</strong> incubaţie, iar în al celor cronice – perioadă<strong>de</strong> latenţă. Această perioadă variază, în funcţie <strong>de</strong> natura agentului cauzal, doza şi calea încorporăriietc. Pentru bolile cronice perioada latentă poate dura mai mulţi ani. De exemplu, <strong>de</strong>butul canceruluipulmonului după expunerea la hidrocarburi ciclice aromatice poate dura 15-35 <strong>de</strong> ani (pentru cele maimulte tumori soli<strong>de</strong> a fost stabilită o perioadă <strong>de</strong> latenţă <strong>de</strong> 20-30 <strong>de</strong> ani). In bolile cronice, în cazulîn care expunerea importantă a avut loc cu mulţi ani în urmă, este foarte greu <strong>de</strong> <strong>de</strong>terminat perioada<strong>de</strong> inducţie.Particularităţi privind reacţia organismului receptiv. Impactul factorilor nocivi <strong>de</strong> mediuasupra sănătăţii umane se caracterizează printr-o serie <strong>de</strong> legităţi. Se poate compara mo<strong>de</strong>lul boliiîntr-o comunitate cu un spectru al efectelor pe sănătate, care nu numai să ilustreze modul <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfăşurarea bolii la indivizi, dar, <strong>de</strong> asemenea, să <strong>de</strong>monstreze variantele morbi<strong>de</strong>, care apar în populaţie.Există o întreagă gamă <strong>de</strong> reacţii ale sănătăţii la un agent cauzal dat, <strong>de</strong> la non-răspuns (stadiu inaparentsau subclinic) până la variate intensităţi ale bolii clinice, <strong>de</strong> la mo<strong>de</strong>rat până la sever saufatal. Deşi în mod obişnuit bolile evoluează prin diferite stadii, fazele se întrepătrund, astfel încât nuexistă limite clare <strong>de</strong> <strong>de</strong>marcare între ele. Diferiţi oameni trec prin spectrul bolii şi parcurg variatelesale stadii în ritmuri diferite, <strong>de</strong>pinzând <strong>de</strong> propria susceptibilitate sau imunitate.Spectrul efectelor pe sănătate ilustrează, <strong>de</strong> asemenea, întreg comportamentul bolii în comunitate.Deseori acest spectru este vizualizat ca o piramidă, cu partea <strong>de</strong>asupra reprezentând manifestărileclinice ale bolii sau ale lezării sănătăţii, iar partea <strong>de</strong> jos indicând stările subclinice <strong>de</strong>tectatenumai prin teste <strong>de</strong> laborator sau prin alte meto<strong>de</strong> speciale <strong>de</strong> diagnostic la populaţia supusă acţiuniiagentului respectiv. Raportul dintre stadiul inaparent sau subclinic şi stadiul clinic variază mult, înfuncţie <strong>de</strong> natura agentului cauzal, calea <strong>de</strong> încorporare, caracteristicile organismului etc.Deoarece susceptabilitatea individuală a organismului uman diferă <strong>de</strong> la caz la caz, existăgrupuri <strong>de</strong> populaţie mult mai sensibile la factorii nocivi <strong>de</strong> mediu. Raportate la riscuri, acestea suntgrupurile-ţintă sau categoriile <strong>de</strong> persoane cu risc mare (gravi<strong>de</strong>le, copiii, persoanele <strong>de</strong> vârsta atreia, persoanele care suferă <strong>de</strong> boli cronice etc.), care din cauza expunerii sunt supuse unei subtiledistrugeri a funcţionării normale a organismului, majoritatea <strong>de</strong> natură biochimică. Un astfel <strong>de</strong>exemplu ar fi expunerea copiilor la niveluri relativ mici <strong>de</strong> plumb sau <strong>de</strong> mercur în mediu. La persoanelehiperactive, tipul sau calitatea efectelor unui agent sunt similare cu cele apărute la alţi subiecţi,dar crescute cantitativ. Hipersensibilitatea este asociata cu efectele alergice, care apar la re-expunere,după ce subiectul a fost anterior expus la aceeaşi substanţă.În mod obişnuit, acţiunea factorilor nocivi <strong>de</strong> mediu asupra organismului este examinată caacţiune solitară. În realitate asupra organismului acţionează concomitent câţiva factori. Acţiunea seproduce pe un anumit fundal ecologic, habitual, psihosocial etc., uneori îmbinându-se doi şi mai mulţifactori nocivi, acţiunea, drept consecinţă, fiind complexă. Acţiunea complexă a riscurilor, îmbinarealor se sol<strong>de</strong>ază cu un impact mai pronunţat asupra organismului <strong>de</strong>cât în cazul acţiunii separate.Efectele <strong>de</strong> sănătate datorate cauzelor din mediu, <strong>de</strong> asemenea, sunt influenţate <strong>de</strong> factori genetici,influenţa cărora a<strong>de</strong>sea este mai puternică <strong>de</strong>cât se aştepta. Cele mai bune ilustrări ale importanţeicaracteristicilor genetice în frecvenţa cu care apare boala la oameni este hipertonia, cancerul, diabetul.Studiile <strong>de</strong>monstrează că predispoziţia genetică, la fel ca şi expunerile ambientale sau împreunăcu acestea, are un rol în susceptabilitatea la asemenea stări patologice.Organismul uman este adaptat la multe riscuri ambientale, care, fiind frecvente, îl însoţesc peparcursul întregii vieţi. Starea prepatologică, <strong>de</strong>terminată <strong>de</strong> factorii ambientali, este iniţiată numai încazurile în care impactul extern <strong>de</strong>păşeşte capacităţile adaptive ale organismului sau când impactul seproduce pe un fundal nefavorabil. La etapa iniţială riscurile contribuie la mobilizarea mecanismelorreparative din organism, cel mai frecvent cu reinstalarea stării <strong>de</strong> sănătate. La epuizarea posibilităţilororganismului <strong>de</strong> a se adapta, starea prepatologică evoluează în stare morbidă.Estimarea, managementul, comunicarea riscului. În epi<strong>de</strong>miologia mo<strong>de</strong>rnă concomitentsunt utilizate două noţiuni: pericol şi risc. Sub noţiunea <strong>de</strong> pericol se subînţelege orice factor (bio-121
- Page 3 and 4:
SUMARI. Ababii. 60 de ani ai Servic
- Page 5 and 6:
V.Bebîh, V.Iachim, V.Băbălău, G
- Page 7 and 8:
60 DE ANI AI SERVICIULUI SANITARO-E
- Page 9 and 10:
54 de teme ştiinţifice fundamenta
- Page 11 and 12:
• Recomandări metodice privind a
- Page 13 and 14:
1. Elaborarea strategiei de dezvolt
- Page 15:
sau diminuarea exprimării lor ori,
- Page 18 and 19:
18Tabelul 1Prejudiciul economic cau
- Page 20 and 21:
SummaryThe results of scientific re
- Page 22 and 23:
LimiteMax.abs.la 100 miiMin.abs.la
- Page 24 and 25:
mene medicale periodice. Aceşti ţ
- Page 26:
Ponderea unor maladii în categoria
- Page 29 and 30:
STRATEGIA DE PROMOVARE A SĂNĂTĂ
- Page 31 and 32:
Ministerul Sănătăţii şi Protec
- Page 33 and 34:
• Combaterea fumatului, a alcooli
- Page 35 and 36:
• Aprecierea acţiunilor instruct
- Page 37 and 38:
10.V.Calmîc, V.Popuşoi, V.Borşci
- Page 39 and 40:
Datele acumulate arată că virusul
- Page 41 and 42:
Actualmente, concomitent se discut
- Page 43 and 44:
GHIDURI DE PRACTICĂ MEDICALĂ: ASP
- Page 45 and 46:
Clasa III: contraindicaţii.Ghiduri
- Page 47 and 48:
tratament” şi, „indiferent de
- Page 49 and 50:
8. Cluzeau F, Littlejohns P, Grimsh
- Page 51 and 52:
10080604020068,866,475 83 83 82 84
- Page 53 and 54:
9. Aplicarea prevederilor legislaţ
- Page 55 and 56:
cu evaluarea rezultatelor aprobări
- Page 57 and 58:
14. C. Spînu, S.Stovbun, T.Holban,
- Page 59 and 60:
Marcherii serologici/EvaluareIH cu
- Page 61 and 62:
Bibliografie selectivă1. Herpesvir
- Page 63 and 64:
zile. Pacovirin reprezintă un fito
- Page 65 and 66:
influenţat benefic asupra indicilo
- Page 67 and 68:
La bărbaţii şi femeile care cons
- Page 69 and 70: 4,9; 5, 0 cazuri la 1000 pacienţi-
- Page 71 and 72: 4. Fuchs F.D., Chambless L.E., Whel
- Page 73 and 74: 51. Singletary K., Gapstur S.M., Al
- Page 75 and 76: 5004500/0000439,4400350318,13002502
- Page 77 and 78: epidemice, depistarea precoce şi i
- Page 79 and 80: lica Moldova continuă să persiste
- Page 81 and 82: 15. Anuarele statistice “Starea s
- Page 83 and 84: Figura 2. Pierderile financiare în
- Page 85 and 86: în câmpul de vedere, «++» — g
- Page 87 and 88: SummaryArticle presents data on the
- Page 89 and 90: • hiperpirexie şi erupţii cutan
- Page 91 and 92: SummaryThere were analyzed in total
- Page 93 and 94: 5. Dezvoltarea infrastructurii şi
- Page 95 and 96: Materiale şi metode. Colectarea in
- Page 97 and 98: 10. Perez-Cuevas R.,Reyes H.,Pego U
- Page 99 and 100: Tabelul 2Rezultatele estimării eş
- Page 101 and 102: Пестицидная нагруз
- Page 103 and 104: профессионально ко
- Page 105 and 106: проживающих в зоне
- Page 107 and 108: Evaluarea profesiografică a activi
- Page 109 and 110: muncă ale personalului medical din
- Page 111 and 112: Concluzii şi recomandăriAnaliza m
- Page 113 and 114: ISTORIA MEDICINEIISTORICUL DEZVOLT
- Page 115 and 116: ) Institutul Moldovenesc de Cercet
- Page 117 and 118: superior celor din Federaţia Rusă
- Page 119: corectă a mediului înconjurător
- Page 123 and 124: ismul, consumul de alcool etc.). Me
- Page 125 and 126: PREGĂTIREA CADRELOR ŞTIINŢIFICES
- Page 127 and 128: IN MEMORIAMIN MEMORIAM ISAAC ŞROIT
- Page 129 and 130: Cerinţe pentru autoriirevistei “