58OPŢIUNI DE DIAGNOSTIC ŞI TRATAMENTÎN INFECŢIA HERPETICĂConstantin Spînu, dr. hab. în medicină, prof. univ., Ludmila Bîrca, dr. în medicină, conf.cercetător, Galina Rusu, dr. în medicină, conf. univ., Igor Spînu, cercetător ştiinţific stagiar,Vasile Vutcariov, dr. în medicină, cercetător şt. superior,Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic <strong>de</strong> Medicină Preventivă,Spitalul Clinic Municipal <strong>de</strong> Boli Contagioase la CopiiInfecţia herpetică (IH), etiologic cauzată <strong>de</strong> virusul Herpes simplex (HSV), este o maladiecu un spectru extins <strong>de</strong> manifestări clinice - herpesul mucoaselor (bucale, nazale), afectări oftalmiceşi urogenitale, herpesul cutanat, al sistemului nervos, herpesul neonatal, forme generalizate,viscerale, atipice - <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt <strong>de</strong> statutul imun al gaz<strong>de</strong>i, vârsta, sediul anatomic al infecţiei etc.(2,3,4,5,6).Pentru diagnosticul clinic <strong>de</strong> IH se vor consi<strong>de</strong>ra anamnesticul maladiei, anamnesticul epi<strong>de</strong>miologic,examenul obiectiv, suplimentat cu examene complementare (6,7). Tehnicile virusologiceşi serologice, utilizate pentru diagnosticul infecţiei herpetice cu HSV 1 şi 2, includ <strong>de</strong>pistareaagentului cauzal sau a antigenelor acestuia (izolarea virusului HSV 1 şi HSV 2 în culturi <strong>de</strong> celule;în ou embrionat; prin inoculare animalelor <strong>de</strong> laborator, i<strong>de</strong>ntificarea virusului izolat în reacţia <strong>de</strong>neutralizare, fixare a complementului, hemaglutinare) - diagnosticul standard şi <strong>de</strong> referinţă al IH;examenul prin tehnica imunofluorescentă. Reacţia <strong>de</strong> amplificare genică (PCR) şi tehnica <strong>de</strong> hibridizare,utilizate pentru evi<strong>de</strong>nţierea şi evaluarea ADN-lui virusului herpetic, are avantajul uneispecificităţi şi sensibilităţi sporite (99,9%) faţă <strong>de</strong> tehnicile prece<strong>de</strong>nte (1,5,7).Evaluarea răspunsului imun specific este utilă pentru diagnosticul primoinfecţiei (seroconversiesau IgM specifice), diagnosticul encefalitelor herpetice, studii sero-epi<strong>de</strong>miologice pentruaprecierea seroprevalenţei HSV 1 sau HSV 2. Reacţia <strong>de</strong> fixare a complementului, reacţia <strong>de</strong> neutralizare,hemaglutinare pasivă, imunofluorescenţă indirectă (directă), evaluate neautomatizat, auo <strong>de</strong>stinaţie orientativă, posedă o eficacitate joasă în <strong>de</strong>tectarea seroconversiei, mai frecvent în caz<strong>de</strong> infecţie herpetică neprimară, <strong>de</strong> asemenea, face puţin posibilă diferenţieire anti HSV-1 şi antiHSV-2.Analiza imunoenzimatică, realizată prin echipament dotat cu anticorpi monoclonali pentruevi<strong>de</strong>nţierea anti-HSV IgM şi anti-HSV IgG, face posibilă diagnosticul formelor subclinice ale infecţieiherpetice, etiologic cauzate <strong>de</strong> HSV-1 şi HSV-2, şi evaluarea seroconversiei, caracteristicepentru infecţia herpetică recidivantă, concomitent făcând imposibilă diferenţierea herpesului orofacial<strong>de</strong> cel genital etiologic cauzat <strong>de</strong> HSV-1.Analiza imunoenzimatică (imunodot) utilizează două glicoproteine <strong>de</strong> suprafaţă ale virusuluiHSV-1 (gG1) şi HSV-2 (gG2), permite i<strong>de</strong>ntificarea formelor subclinice ale infecţiei herpetice, tip1 şi tip 2 şi evaluarea seroconversiei în infecţia herpetică recidivantă. Analiza prin Western blot(immunoblot) îngăduie evi<strong>de</strong>nţierea formelor subclinice ale infecţiei herpetice, etiologic cauzate<strong>de</strong> HSV-1 şi HSV-2, inclusiv diferenţierea herpesului orofacial <strong>de</strong> cel genital, cauzat <strong>de</strong> HSV-1,seroconversiei în recă<strong>de</strong>rile herpetice (RH), <strong>de</strong>tectarea seroconversiei faţă <strong>de</strong> HSV-2 la pacienţii cuinfecţia herpetică prioritară <strong>de</strong> tipul 1 şi diferenţierea anticorpilor neonatali <strong>de</strong> cei materni.Metoda citomorfologică - examenul microscopic al probelor recoltate din leziuni (cutanate,mucoase, bioptat etc.) - <strong>de</strong>monstrează celule gigante polinucleare şi incluziuni intranucleare, cunoscutesub numele <strong>de</strong> celule Unna, dar nu permite diferenţierea <strong>de</strong> alte virusuri.Investigaţiile <strong>de</strong> apreciere a statutului imun, în special, tisular (CD4 şi CD8 subpopulaţiilepozitive ale T-limfocitelor); interleukinele (1, 2, 4, 6), a statutului interferonic (interferonul seric,capacitatea leucocitelor <strong>de</strong> a induce α- şi β-interferon, capacitatea T-limfocitelor <strong>de</strong> a induce γ-interferon),factorul <strong>de</strong> necroză tumoral etc. sunt necesare, mai ales, în formele recidivante şi severe.
Marcherii serologici/EvaluareIH cu HSV 1, latentă î<strong>nr</strong>eactivareIH cu HSV 2, latentă î<strong>nr</strong>eactivareIH cu HSV 1,primoinfecţieAlgoritmul diagnosticului <strong>de</strong> laborator al infecţiei herpeticeTabelul 1HSV tip 1 HSV tip 2 Anti HSV 1 Anti HSV 1 Anti HSV 2 Anti HSVIgM IgG IgM 2 IgG+ - + + - -- + - - + ++ - -/+ - - -IH cu HSV 2,- + - - +/- -primoinfecţieIH cu HSV 1 latentă - - - + - -IH cu HSV 2 latentă - - - - - +IH cu HSV 2,- + - + + +reactivare. IH cu HSV 1latentăIH cu HSV 1,reactivare. IH cu HSV 2latentă+ - + + - +Astfel, diagnosticul <strong>de</strong> infecţie herpetică cu HSV 1 şi 2 impune o gamă bogată <strong>de</strong> investigaţiiclinice, virusologice, complementare, consultaţii ale specialiştilor, rezultatele cărora nu vor putea ficonsi<strong>de</strong>rate <strong>de</strong>cât în ansamblu, ţinând cont <strong>de</strong> specificul maladiei, sediul ei anatomic, vârsta pacientului,evoluţia bolii etc.Actualmente ţinta tratamentului în IH inclu<strong>de</strong> reducerea severităţii bolii, scă<strong>de</strong>rea contagiozităţiişi riscului <strong>de</strong> complicaţii prin inhibarea replicării virusurilor, stoparea răspândirii infecţiei şiformarea unei apărări imune <strong>de</strong> o reală valoare prin asigurarea unui răspuns imun a<strong>de</strong>cvat. Acesteobiective pot fi atinse prin chimioterapie (tratament etiotrop antiherpetic), terapie imunomodulatoare(interferoni, inductori ai interferonogenezei, preparate cu anticorpi antiherpetici, vaccinoterapie),combinaţia celor enumerate (chimioterapie + terapie imunomodulatoare) şi tratament antiinflamator,topic, analgezic.Specificul tratamentului etiotrop al IH este <strong>de</strong>terminat, în mare măsură, <strong>de</strong> interrelaţia dintreHerpesvirusuri (HV) şi organismul uman-gazdă, caracterizată prin persistenţa în<strong>de</strong>lungată a HSVîn ganglionii nervoşi senzitivi, activizarea lor în cazul diminuării imunităţii specificе şi nespecifice,posibilitatea <strong>de</strong> reinfectare cu alte tulpini virale <strong>de</strong> HSV. Majoritatea produselor antivirale utilizate înterapia infecţiilor produse <strong>de</strong> herpesvirusuri acţionează prin inhibarea sintezei ADN-ului viral şi sunt,din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re chimic, analogi nucleozidici ai bazelor purinice sau pirimidinice. Cei mai utilizaţicompuşi în terapia infecţiilor produse <strong>de</strong> herpesvirusuri sunt: aciclovirul şi analogii săi - penciclovirulşi ganciclovirul. Valaciclovirul, famciclovirul şi valaganciclovirul sunt pro-medicamente cu acelaşispectru <strong>de</strong> activitate ca al compuşilor-părinţi, dar cu biodisponibilitate orală superioară, ce permiteadministrarea pe cale orală.Tratamentul imunomodulator în IH este constituit din interferoane (IFN) şi inductori <strong>de</strong> interferoane,preparate conţinând anticorpi specifici antivirali, vaccinuri. Primele încercări <strong>de</strong> utilizare aIFN leucocitar uman au fost succedate <strong>de</strong> crearea preparatelor <strong>de</strong> interferon recombinant: reaferon,real<strong>de</strong>ron, intron A, roferon, velferon,interferon pegilat <strong>de</strong> ultima generaţie etc. Toate aceste preparateau fost testate pentru IH, dar din cauza unor dificultăţi substanţiale (eficienţă doar în doze mari – 3-10mln UI pe zi, administrare parenterală, efecte adverse importante – sindrom pseudogripal, cefalee,artralgii, sindrom <strong>de</strong>presiv, halucinaţii,trombocitopenic), nu au fost utilizate pe larg. Rezultate clinicepromiţătoare au fost obţinute prin aplicarea <strong>de</strong> viferon – preparat complex, care inclu<strong>de</strong> IFN-α2 uman59
- Page 3 and 4:
SUMARI. Ababii. 60 de ani ai Servic
- Page 5 and 6:
V.Bebîh, V.Iachim, V.Băbălău, G
- Page 7 and 8: 60 DE ANI AI SERVICIULUI SANITARO-E
- Page 9 and 10: 54 de teme ştiinţifice fundamenta
- Page 11 and 12: • Recomandări metodice privind a
- Page 13 and 14: 1. Elaborarea strategiei de dezvolt
- Page 15: sau diminuarea exprimării lor ori,
- Page 18 and 19: 18Tabelul 1Prejudiciul economic cau
- Page 20 and 21: SummaryThe results of scientific re
- Page 22 and 23: LimiteMax.abs.la 100 miiMin.abs.la
- Page 24 and 25: mene medicale periodice. Aceşti ţ
- Page 26: Ponderea unor maladii în categoria
- Page 29 and 30: STRATEGIA DE PROMOVARE A SĂNĂTĂ
- Page 31 and 32: Ministerul Sănătăţii şi Protec
- Page 33 and 34: • Combaterea fumatului, a alcooli
- Page 35 and 36: • Aprecierea acţiunilor instruct
- Page 37 and 38: 10.V.Calmîc, V.Popuşoi, V.Borşci
- Page 39 and 40: Datele acumulate arată că virusul
- Page 41 and 42: Actualmente, concomitent se discut
- Page 43 and 44: GHIDURI DE PRACTICĂ MEDICALĂ: ASP
- Page 45 and 46: Clasa III: contraindicaţii.Ghiduri
- Page 47 and 48: tratament” şi, „indiferent de
- Page 49 and 50: 8. Cluzeau F, Littlejohns P, Grimsh
- Page 51 and 52: 10080604020068,866,475 83 83 82 84
- Page 53 and 54: 9. Aplicarea prevederilor legislaţ
- Page 55 and 56: cu evaluarea rezultatelor aprobări
- Page 57: 14. C. Spînu, S.Stovbun, T.Holban,
- Page 61 and 62: Bibliografie selectivă1. Herpesvir
- Page 63 and 64: zile. Pacovirin reprezintă un fito
- Page 65 and 66: influenţat benefic asupra indicilo
- Page 67 and 68: La bărbaţii şi femeile care cons
- Page 69 and 70: 4,9; 5, 0 cazuri la 1000 pacienţi-
- Page 71 and 72: 4. Fuchs F.D., Chambless L.E., Whel
- Page 73 and 74: 51. Singletary K., Gapstur S.M., Al
- Page 75 and 76: 5004500/0000439,4400350318,13002502
- Page 77 and 78: epidemice, depistarea precoce şi i
- Page 79 and 80: lica Moldova continuă să persiste
- Page 81 and 82: 15. Anuarele statistice “Starea s
- Page 83 and 84: Figura 2. Pierderile financiare în
- Page 85 and 86: în câmpul de vedere, «++» — g
- Page 87 and 88: SummaryArticle presents data on the
- Page 89 and 90: • hiperpirexie şi erupţii cutan
- Page 91 and 92: SummaryThere were analyzed in total
- Page 93 and 94: 5. Dezvoltarea infrastructurii şi
- Page 95 and 96: Materiale şi metode. Colectarea in
- Page 97 and 98: 10. Perez-Cuevas R.,Reyes H.,Pego U
- Page 99 and 100: Tabelul 2Rezultatele estimării eş
- Page 101 and 102: Пестицидная нагруз
- Page 103 and 104: профессионально ко
- Page 105 and 106: проживающих в зоне
- Page 107 and 108: Evaluarea profesiografică a activi
- Page 109 and 110:
muncă ale personalului medical din
- Page 111 and 112:
Concluzii şi recomandăriAnaliza m
- Page 113 and 114:
ISTORIA MEDICINEIISTORICUL DEZVOLT
- Page 115 and 116:
) Institutul Moldovenesc de Cercet
- Page 117 and 118:
superior celor din Federaţia Rusă
- Page 119 and 120:
corectă a mediului înconjurător
- Page 121 and 122:
de timp scurtă între expunerea om
- Page 123 and 124:
ismul, consumul de alcool etc.). Me
- Page 125 and 126:
PREGĂTIREA CADRELOR ŞTIINŢIFICES
- Page 127 and 128:
IN MEMORIAMIN MEMORIAM ISAAC ŞROIT
- Page 129 and 130:
Cerinţe pentru autoriirevistei “