1 fisier nr 4.indd - Academia de Ştiinţe a Moldovei

CategoriaClasificarea deteminantelor sănătăţiiSubcategorii, care ţin deDeterminante ale sănătăţiianumite aspecteTabelul 1Individualsau familialAmbientalEconomicşi/sausociopoliticPsihologicComportamentalSocioeconomicFizicSocialFinanciarServiciul de sănătateAlte instituţiiPoliticEtnitatea, genul, vârsta, statutul nutriţional, statutulimunEducaţia, perceperea riscului, specialitatea, tradiţiile,comportamentul riscantSărăcia, şomajulAerul, apa, solul, vectorii, infrastructura, poluarea,energia, habitatul, practica agricolă, recoltele,alimenteleComponenţa familiei, structura comunitară, cultura,criminalitateaAngajarea în câmpul muncii, resursele financiare,investiţiileUrgenţa medicală, asistenţa preventivă şi primară,serviciile specializate, serviciile de recuperarePoliţia, transportul, lucrările publice, autorităţilemunicipale, regionale şi centrale, ONG-urile etc.Reglementările, legile, justiţia, obiectivele, priorităţileÎn ceea ce priveşte sănătatea umană, există o mulţime de definiţii ale ei, esenţa cărora este specificatăde criteriile de referinţă luate ca bază. Constituţia OMS (1949) defineşte sănătatea ca ”starebună din punctele de vedere fizic, mintal şi social, avându-se în vedere nu numai absenţa bolii saua infirmităţii”. Această definiţie reflectă mai mult o aspiraţie, în timp ce pentru activităţi practice seimpune o interpretare mai aplicativă. Pornind de la particularităţile organismului uman, ca obiectbiosocial, şi de la condiţiile de existenţă a lui, sănătatea individuală, în mare măsură, este rezultatulinterrelaţiilor organismului concret (care posedă anumite particularităţi biologice moştenite) cu mediulînconjurător, ocupaţional, modul de trai, factorii determinaţi de comportament şi de comunitateaîn care se afl ă. De aici rezultă că din momentul concepţiei, embrionul, ulterior fătul, apoi copilul şiadultul sunt influenţaţi de o serie de factori, atât sanogeni, cât şi nocivi. Prevalarea unora sau altoradepinde de anumite condiţii concrete. Acest concept este important pentru înţelegerea legităţilor, carestau la baza pierderii sănătăţii individuale. În ceea ce priveşte sănătatea grupurilor umane, este reuşitădefiniţia dată de D.Enachescu şi M.Marcu (1997), „ca fiind o sinteză a sănătăţilor individuale, apreciatăîntr-o viziune sistemică, globală (ecosistemică)”.Din punctul de vedere al antropoecologiei, mediul înconjurător este totalitatea structurilormateriale, forţelor şi fenomenelor naturii, materia şi spaţiul, tot felul de activităţi antropogene, caresunt în contact cu organismele vii sau totalitatea mediilor abiotice, biotice şi sociale, care împreunăinfl uenţează omul şi tot ce-i aparţine lui. Prin urmare, noţiunea de mediu înconjurător include în sinenu numai informaţia despre mediul natural şi mediul înconjurător în care există omul, dar şi despretot ce a fost modificat de om. De aceea mediul înconjurător trebuie interpretat ca o condiţie şi ca unrezultat al activităţii antropogene. Elementul antropogenic al mediului înconjurător vorbeşte desprefaptul că această noţiune nu este echivalentă noţiunii „mediul natural”. O abordare metodologică118