1 fisier nr 4.indd - Academia de Ştiinţe a Moldovei

gripă, fapt care nu s-a mai înregistrat după anul 1968. Dacă până acum pandemiile mai frecvent semanifestau prin sporirea bruscă a numărului de îmbolnăviri, în prezent circumstanţele evidenţiateîn baza supravegherilor epidemiologice şi virusologice, începând cu anul 2004, indică posibilitateaapariţiei unei pandemii fără precedent. Această situaţie reclamă pregătirea din timp a măsurilor antiepidemicede ordin global.Luând în considerare variabilitatea tulpinilor de virus, este dificil a pronostica din timp debutulpandemiei, gradul de patogenitate, gravitatea maladiei şi parametrii de răspândire la nivel mondial.În acest context, ar fi oportun ca toate ţările care se bucură de sprijinul OMS să purceadă într-un regimde urgenţă la realizarea lucrărilor de pregătire pentru a soluţiona această problemă.Pericolul apariţiei pandemieiPericolul unei posibile pandemii a apărut în ianuarie 2004, când Thailanda şi Vietnamul aucomunicat despre înregistrarea primelor cazuri de gripă aviară, etiologic cauzată de virusul gripalA(H5N1). Aceste cazuri, erau legate nemijlocit, de apariţia unor episoade de gripă aviară înalt patogenăprintre păsări, etiologic cauzate de tulpina de virus H5N1. Episoadele de boală la păsările domesticeiniţial au fost înregistrate în 2003, ulterior răspândindu-se rapid în 8 state asiatice (Cambodjia,China, Japonia, Laos, Coree, Thailanda şi Vietnam). Se părea că existau toate circumstanţele pentruiniţierea pandemiei cu excepţia unei condiţii de bază: transmiterea de la om la om.Până în prezent, gripa aviară s-a manifestat în trei debuturi. Primul debut al răspândirii virusuluigripal A(H5N1) la păsările domestice, care a cauzat moartea a 120 mln. de păsări, s-a asociat cu 35cazuri de boală la oameni, în urma căreia 24 au decedat. Boala la oameni a fost înregistrată numaiîn Thailanda şi Vietnam, în perioada ianuarie 2004 – martie 2004. Analiza epidemiologică realizatăcu suportul OMS, a stabilit că majoritatea îmbolnăvirilor au fost condiţionate de contactul direct aloamenilor cu păsările bolnave.În majoritatea ţărilor au fost întreprinse măsuri în scopul eliminării din circulaţie a virusului lapăsările domestice, care sunt gazdă pentru el. Erupţiile de ordin masiv la păsări în Thailanda şi Vietnams-au redus începând cu martie 2004. Însă, după o perioadă scurtă de linişte, în luna iulie incidenţaacestei infecţii a început să crească, manifestându-se prin noi erupţii în China, Thailanda, Indonezia,Cambodjia, Vietnam. În august 2004 o erupţie asemănătoare a fost înregistrată în Malaizia. Cu toatecă numărul păsărilor afectate a fost mai redus (mai puţin de un mln.) şi de această dată în perioadaaugust – octombrie au fost semnalate cazuri de infecţie la oameni - 9 cazuri (Thailanda - 5, Vietnam– 4), 8 oameni decedând.Al treilea val de majorare a incidenţei gripei aviare la păsările domestice s-a început în decembrie2004 cu înregistrarea cazurilor de boală în Cambodjia, Coreea şi Indonezia. Cambodjia a anunţatdespre primul caz de îmbolnăvire la om cu sfârşit letal în februarie 2005. La mijlocul lunii martie2005, Vietnamul a raportat despre înregistrarea a 24 de cazuri de îmbolnăviri la oameni, 15 cu sfârşitletal. Cazuri de infecţie cu virus gripal aviar A(H5N1) la oameni se înregistrează şi în prezent. Înoctombrie şi noiembrie 2005, Thailanda a anunţat despre alte cazuri noi. În noiembrie 2005 desprecazuri de infecţie umană cu virus gripal aviar a declarat Vietnamul şi, pentru prima dată, China - 2cazuri confirmate.După datele OMS, la 17 noiembrie, 2005 în lume în diferite ţări asiatice (Indonezia, Vietnam,Thailanda, Cambodjia, China) fusese semnalate 130 de cazuri de infecţie gripală umană cu virus gripalaviar A(H5N1) cu 67 decese.Pentru toate aceste cazuri sunt caracteristice două particularităţi: afectarea populaţiei preponderenttinere, cu un procent de letalitate înalt. La moment, aceste particularităţi nu au o explicaţie finală.Studiile de ultimă oră demonstrează că forma acută poate evalua în lipsa simptomelor, caracteristicepentru infecţiile respiratorii. Aceste circumstanţe sporesc riscul nedetectării unor cazuri de boală, caresemnificativ ar putea modifica incidenţa maladiei.Evoluţia pericoluluiDeşi valurile II şi III au evoluat cu un număr redus de pesoane infectate, comparativ cu numărulînalt de păsări afectate, totuşi în baza studiului epidemiologic şi de laborator s-au conturat câtevaparticularităţi, care demonstrează că evoluţia virusului acestei maladii poate servi pentru un începutde pandemie.38