Republica Moldova, ţinând cont <strong>de</strong> recomandările OMS, în noiembrie 2005 a elaborat şi adoptatPlanul Naţional <strong>de</strong> Intervenţie în pan<strong>de</strong>mia <strong>de</strong> gripă, specificând măsurile necesare pentru combatereaei. Scopul principal urmărit <strong>de</strong> acest plan este reducerea substanţială a morbidităţii şi mortalităţii,pier<strong>de</strong>rilor umane şi economice în cazul unei pan<strong>de</strong>mii iminente. În corespun<strong>de</strong>re cu acest plan a fostelaborat un Ghid <strong>de</strong> conduită pentru serviciul medical în cazul unei eventuale infecţii cu virus gripalaviar A(H5N1) şi făcute recomandări pentru fiecare grup <strong>de</strong> populaţie. Măsurile principale prevăd:• <strong>de</strong>pistarea cât mai timpurie a noului virus gripal, i<strong>de</strong>ntificarea sursei <strong>de</strong> infecţie (animale,păsări infectate), măsuri <strong>de</strong> izolare, control şi supraveghere a celor infectaţi;• i<strong>de</strong>ntificarea cât mai <strong>de</strong>vreme a procesului <strong>de</strong> transmitere a virusului gripal nou <strong>de</strong> la om laom;• procurarea vaccinului antigripal şi vaccinarea populaţiei;• administrarea până la apariţia vaccinului monovalent nou antigripal a preparatelor antiviralecu scop <strong>de</strong> profilaxie şi tratament precoce.Este regretabil faptul că Moldova are puţine posibilităţi <strong>de</strong> asigurare cu vaccin a tuturor grupelorcu risc sporit <strong>de</strong> îmbolnăvire, atât din cauza lipsei unor resurse necesare, cât şi a absenţei bazei <strong>de</strong>producere a vaccinului antigripal şi a preparatelor antivirale. De aceea se poate miza doar pe importulpreparatelor şi pe ajutorul umanitar.La moment, baza naţională farmaceutică poate propune un preparat autohton - pacovirin, utilizareacăruia în cazul sporirii inci<strong>de</strong>nţei prin gripă poate contribui la reducerea riscului <strong>de</strong> molipsire şila diminuarea nivelului <strong>de</strong> morbiditate. Rezultatele studiilor efectuate au <strong>de</strong>monstrat eficacitatea înaltăa acestui preparat medicamentos în profilaxia gripei, datorită activităţii sale antivirale, imunomodulatoare,interferonogene şi antioxidante. Preparatul poate fi utilizat pe larg <strong>de</strong> populaţie în timpulerupţiilor <strong>de</strong> gripă cu scop profilactic. Este <strong>de</strong> origine vegetală, nu provoacă alergii şi reacţii adverse,poate fi produs în cantităţi necesare cu un sinecost mai redus <strong>de</strong>cât al medicamentelor <strong>de</strong> import.Astfel, doar prin măsuri a<strong>de</strong>cvate, corecte şi energice poate fi diminuat impactul indivizibil alunei eventuale <strong>de</strong>clanşări a pan<strong>de</strong>miei cu un nou virus gripal.Bibliografie selectivă1. Infl uenza pan<strong>de</strong>mic plan: the role of WHO and gui<strong>de</strong>lines for national and regional planning(Geneva, April 2004), Document WHO/CDS/CSR/EDC/99.1).2. Глобальный план ВОЗ по подготовке к борьбе с гриппом, ВОЗ, 2005- WHO/CDS/CSR/GIP/2005.5.3. Птичий грипп: оценка угрозы пандемии, ВОЗ, январь 2005- WHO/CDS/2005.29.4. Responding to the avian infl uenza pan<strong>de</strong>mic threat WHO/CDS/CSR/GIP/2005.8.5. Michael L. Perdue, David E. Swayne, Public Health Risc from Avian Infl uenza Viruses, AvianDisease, 2005, v.49, p.317-327.6. WHO consultation on priority public health interventions before and during an infl uenzapan<strong>de</strong>mic. Geneva, 16-18 march, 2004, (Document WHO/CDS/CSR/RMD/2004.9).RezumatÎn lucrare sunt stabilite şi analizate condiţiile unei posibile pan<strong>de</strong>mii <strong>de</strong> gripă în lume în legăturăcu apariţia focarelor <strong>de</strong> infecţie cu virusul gripal aviar înalt patogen A(H5N1). Au fost abordateproblemele legate <strong>de</strong> pericolul apariţiei pan<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> gripă şi evoluţiei acesteia, s-au indicat măsurile<strong>de</strong> pregătire pentru o eventuală pan<strong>de</strong>mie <strong>de</strong> gripă, accentul fiind pus pe elaborarea planurilor naţionale<strong>de</strong> intervenţie în caz <strong>de</strong> <strong>de</strong>clanşare a pan<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> gripă.SummaryIn the article there are elucidated the favorable conditions to the start of a possible influenzapan<strong>de</strong>mic due to appearance of a high pathogenic H5N1 avian influenza among birds and people.There are consi<strong>de</strong>red the problems related to the danger of pan<strong>de</strong>mic influenza, the evolution in thedanger evaluation, necessary measures to be taken in case of an eventual influenza pan<strong>de</strong>mic, inparticular the elaboration of national plans against the possible start of influenza pan<strong>de</strong>mic.42
GHIDURI DE PRACTICĂ MEDICALĂ: ASPECTE METODOLOGICEAurel Grosu, prof. univ., Victor Vovc, prof. univ.,Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei SocialeGhidurile practice şi protocoalele clinice au <strong>de</strong>venit în ultimii ani un instrument utilizat pe largîn instituţiile <strong>de</strong> sănătate din întreaga lume (1,2). Elaborarea ghidurilor <strong>de</strong> practică medicală este ocomponentă importantă a perfecţionării sistemului <strong>de</strong> asistenţă medicală eficientă şi efectivă. Se urmăreştescopul standardizării tratamentului prin strategii capabile să asigure o îngrijire medicală <strong>de</strong>calitate înaltă şi cu un raport cost/eficienţă avantajos. Ghidurile asistă medicii în procesul diagnosticării,precum şi în tratamentul pacienţilor. Activităţile principale <strong>de</strong> elaborare a îndrumărilor presupuncolectarea şi analiza literaturii ştiinţifice şi prezentarea acestei informaţii într-o manieră a<strong>de</strong>cvată (3).Îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale în cadrul noilor aranjamente <strong>de</strong> finanţare şi al modificărilorstructurale majore din sistemul sănătăţii al Republicii Moldova impune elaborarea şi aplicareaghidurilor <strong>de</strong> practică mediclă (GPM).În literatura actuală, dar, mai cu seamă, în practica <strong>de</strong> zi cu zi, există confuzii importante referitoarela semnificaţia termenului <strong>de</strong> ghid vs. termenii i<strong>nr</strong>udiţi: standard, protocol. Uneori, autoriipropun <strong>de</strong>numiri diferite pentru acelaşi „material”.Ghidurile <strong>de</strong> practică - ghidurile <strong>de</strong> diagnostic şi tratament sunt recomandări elaborate în modsistematic, bazate pe dovezi stiinţifice, în scopul asistării medicului în luarea <strong>de</strong>ciziilor, în circumstanţeclinice specifice.Protocoalele reprezintă proceduri adaptate local, liste <strong>de</strong> intervenţii sau algoritmuri produseîn mod sistematic şi paşii care trebuie urmaţi în anumite situaţii. Protocoalele sunt elaborate <strong>de</strong> reprezentanţiai tuturor profesioniştilor implicaţi în îngrijirea pacienţilor. Scopul protocoalelor estestandardizarea procesului (activităţii medicale). Protocoalele, spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> ghiduri, sunt schemestricte, rigi<strong>de</strong>, abaterea <strong>de</strong> la ele fiind permisă doar în cazuri excepţionale.Scrisoarea metodologică <strong>de</strong>scrie procedurile preventive, <strong>de</strong> diagnostic, tratament şi intervenţii<strong>de</strong> reabilitare, care sunt bazate pe indicaiile unor experţi cunoscuţi şi care servesc ca directive pentrufurnizorii <strong>de</strong> servicii medicale. Scrisorile metodologice nu oferă alternative în ceea ce priveşte îngrijirile,efectele adverse şi riscurile asociate intervenţiei la care se referă. Oricum, scrisorile metodologicepot fi puncte <strong>de</strong> referinţă în cazul unor probleme legate <strong>de</strong> responsabilitatea medicală sau pentruevaluarea responsabilităţii în anumite situaţii sau în justiţie.De ce avem nevoie <strong>de</strong> ghiduri? În prezent au apărut noi tipuri <strong>de</strong> dovezi şi dacă le găsim şile înţelegem, ele conduc la modificări majore ale modului în care îngrijim pacienţii. Deşi avemnevoie <strong>de</strong> aceste dovezi zilnic, <strong>de</strong> obicei, nu le găsim. Atât cunoştinţele, cât şi performanţele noastreclinice se învechesc o dată cu trecerea timpului. Programele tradiţionale <strong>de</strong> pregătire medicalăcontinuă nu ameliorează în<strong>de</strong>ajuns performanţele clinice.Este recunoscut faptul că clinicienii care se menţin la nivel cu realizările ştiinţei practicămedicina mai bine. Din păcate, cei mai mulţi dintre noi nu o fac. Creşterea rapidă a numărului <strong>de</strong>trialuri randomizate şi al altor investigaţii clinice riguroase pune problema nu numai referitor la faptulcât <strong>de</strong> puţine aspecte medicale practice sunt serios bazate pe dovezi. Azi apare problema cât<strong>de</strong> mult din ceea ce este bine documentat se aplică la îngrijirile medicale <strong>de</strong> primă importanţă.Cu toate că noi clinicienii trebuie să cunoaştem toate informaţiile clinice importante, simplaobservaţie sugerează faptul că acest lucru nu este posibil. De exemplu, un grup <strong>de</strong> medici generaliştiamericani, răspunzând la un chestionar, au <strong>de</strong>clarat că ei au nevoie <strong>de</strong> informaţii noi sau <strong>de</strong>informaţii clinice importante o dată sau <strong>de</strong> două ori pe săptămână, găsind răspunsurile în manualesau în reviste. Aceiaşi medici au i<strong>de</strong>ntificat până la 16 nevoi <strong>de</strong> informaţii noi într-o jumătate <strong>de</strong>zi, cu o frecvenţă <strong>de</strong> două întrebări la trei pacienţi (circa jumătate din întrebările lor au fost legate<strong>de</strong> tratamente şi un sfert <strong>de</strong> diagnostice). Ca rezultat, într-o jumătate <strong>de</strong> zi obişnuită <strong>de</strong> consultaţii,43
- Page 3 and 4: SUMARI. Ababii. 60 de ani ai Servic
- Page 5 and 6: V.Bebîh, V.Iachim, V.Băbălău, G
- Page 7 and 8: 60 DE ANI AI SERVICIULUI SANITARO-E
- Page 9 and 10: 54 de teme ştiinţifice fundamenta
- Page 11 and 12: • Recomandări metodice privind a
- Page 13 and 14: 1. Elaborarea strategiei de dezvolt
- Page 15: sau diminuarea exprimării lor ori,
- Page 18 and 19: 18Tabelul 1Prejudiciul economic cau
- Page 20 and 21: SummaryThe results of scientific re
- Page 22 and 23: LimiteMax.abs.la 100 miiMin.abs.la
- Page 24 and 25: mene medicale periodice. Aceşti ţ
- Page 26: Ponderea unor maladii în categoria
- Page 29 and 30: STRATEGIA DE PROMOVARE A SĂNĂTĂ
- Page 31 and 32: Ministerul Sănătăţii şi Protec
- Page 33 and 34: • Combaterea fumatului, a alcooli
- Page 35 and 36: • Aprecierea acţiunilor instruct
- Page 37 and 38: 10.V.Calmîc, V.Popuşoi, V.Borşci
- Page 39 and 40: Datele acumulate arată că virusul
- Page 41: Actualmente, concomitent se discut
- Page 45 and 46: Clasa III: contraindicaţii.Ghiduri
- Page 47 and 48: tratament” şi, „indiferent de
- Page 49 and 50: 8. Cluzeau F, Littlejohns P, Grimsh
- Page 51 and 52: 10080604020068,866,475 83 83 82 84
- Page 53 and 54: 9. Aplicarea prevederilor legislaţ
- Page 55 and 56: cu evaluarea rezultatelor aprobări
- Page 57 and 58: 14. C. Spînu, S.Stovbun, T.Holban,
- Page 59 and 60: Marcherii serologici/EvaluareIH cu
- Page 61 and 62: Bibliografie selectivă1. Herpesvir
- Page 63 and 64: zile. Pacovirin reprezintă un fito
- Page 65 and 66: influenţat benefic asupra indicilo
- Page 67 and 68: La bărbaţii şi femeile care cons
- Page 69 and 70: 4,9; 5, 0 cazuri la 1000 pacienţi-
- Page 71 and 72: 4. Fuchs F.D., Chambless L.E., Whel
- Page 73 and 74: 51. Singletary K., Gapstur S.M., Al
- Page 75 and 76: 5004500/0000439,4400350318,13002502
- Page 77 and 78: epidemice, depistarea precoce şi i
- Page 79 and 80: lica Moldova continuă să persiste
- Page 81 and 82: 15. Anuarele statistice “Starea s
- Page 83 and 84: Figura 2. Pierderile financiare în
- Page 85 and 86: în câmpul de vedere, «++» — g
- Page 87 and 88: SummaryArticle presents data on the
- Page 89 and 90: • hiperpirexie şi erupţii cutan
- Page 91 and 92: SummaryThere were analyzed in total
- Page 93 and 94:
5. Dezvoltarea infrastructurii şi
- Page 95 and 96:
Materiale şi metode. Colectarea in
- Page 97 and 98:
10. Perez-Cuevas R.,Reyes H.,Pego U
- Page 99 and 100:
Tabelul 2Rezultatele estimării eş
- Page 101 and 102:
Пестицидная нагруз
- Page 103 and 104:
профессионально ко
- Page 105 and 106:
проживающих в зоне
- Page 107 and 108:
Evaluarea profesiografică a activi
- Page 109 and 110:
muncă ale personalului medical din
- Page 111 and 112:
Concluzii şi recomandăriAnaliza m
- Page 113 and 114:
ISTORIA MEDICINEIISTORICUL DEZVOLT
- Page 115 and 116:
) Institutul Moldovenesc de Cercet
- Page 117 and 118:
superior celor din Federaţia Rusă
- Page 119 and 120:
corectă a mediului înconjurător
- Page 121 and 122:
de timp scurtă între expunerea om
- Page 123 and 124:
ismul, consumul de alcool etc.). Me
- Page 125 and 126:
PREGĂTIREA CADRELOR ŞTIINŢIFICES
- Page 127 and 128:
IN MEMORIAMIN MEMORIAM ISAAC ŞROIT
- Page 129 and 130:
Cerinţe pentru autoriirevistei “