12.Raportul anual privind starea sanitaro-epi<strong>de</strong>miologică în Republica Moldova, Chişinău,2005.RezumatPromovarea sănătăţii şi profilaxia maladiilor actualmente este o necesitate. Pentru aceasta existăcondiţii obiective şi posibilităţi. Asigurarea sănătăţii publice naţionale implică racordarea planurilorelaborate la noul mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> promovare a sănătăţii şi <strong>de</strong> profilaxie a maladiilor.Două subproiecte au fost implementate în două raioane-pilot. Se impun conştientizarea necesităţiiacestui fenomen <strong>de</strong> către populaţie, precum şi participarea tuturor instituţiilor interesate.SummaryHealth Promotion and Diseases Prevention is an opportunity of our days. There are objectiveand subjective conditions, opportunities and necessity to address national public health to the newmo<strong>de</strong>l of Health Promotion and Diseases Prevention. There were <strong>de</strong>veloped capacities and a draft ofConcept of Health Promotion and Diseases Prevention. Results of 2 subprojects were implementedin 2 pilot rayons. An unique un<strong>de</strong>rstanding of this phenomena is necessary, as well as cooperation ofall interested institutions.34NIVELUL DE RĂSPÂNDIRE A TABACISMULUI LA ADOLESCENŢII DINREPUBLICA MOLDOVAVarfolomei Calmîc,Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic <strong>de</strong> Medicină PreventivăEste un fapt cunoscut în toată lumea că utilizarea tutunului provoacă probleme serioase <strong>de</strong> sănătate.În zilele noastre pe Glob fiecare a zecea moarte printre adulţi este atribuită folosirii tutunului.După datele statistice ale Biroului European al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), aproape15% din numărul populaţiei mondiale suferă <strong>de</strong> boli din cauza utilizării tutunului. La sfârşitul anilor ,’90 ai secolului trecut produsele <strong>de</strong> tutungerie au cauzat 1,2 mln. <strong>de</strong> <strong>de</strong>cese anual (14% din efectiveestimează că ele vor cauza 2 mln. <strong>de</strong>cese anual până în 2020).Cercetările ştiinţifice au <strong>de</strong>monstrat că, fără îndoială, utilizarea tutunului duce la apariţia şi<strong>de</strong>zvoltarea multor boli fatale. Fumatul constituie unul din factorii principali <strong>de</strong> risc a cel puţin şasedin bolile cronice prejudicioase: cardiace, boli cardiovasculare, pulmonare cronice, cancer, diabet,ateroscleroză.Utilizarea tutunului este cauza apariţiei a jumătate din tumorile maligne, inclusiv 90% din cancerulpulmonar, 80% din bronşitele cronice, a mai mult <strong>de</strong> jumătate din bolile cardiovasculare (atacul<strong>de</strong> cord, ateroscleroza) şi din <strong>de</strong>reglările cerebrovasculare.Fumatul are un impact negativ asupra funcţiilor sexuale. Micşorarea numărului spermatozoizilorşi viabilitatea încetinită a lor (ca rezultat, <strong>de</strong>clinul fertilităţii) se observă la bărbaţii tineri. Elcăuzează sterilitatea la femei. O consecinţă a fumatului este şi creşterea riscului naşterilor prematureşi anomaliilor nou-născutului.Cu toate acestea, efectele precoce ale nocivităţii utilizării tutunului (<strong>de</strong> asemenea şi <strong>de</strong> către tineri)nu sunt în<strong>de</strong>ajuns cunoscute. Activitatea cardiacă la fumători se <strong>de</strong>reglează în doar câteva luni.Scopul acestui studiu a fost:• Determinarea vârstei la care se începe fumatul şi a riscului <strong>de</strong> a <strong>de</strong>veni fumător.• Obţinerea datelor reprezentative privind prevalenţa fumatului la tinerii din Moldova.• Stabilirea cunoştinţelor adolescenţilor <strong>de</strong>spre dauna adusă <strong>de</strong> tutun.• Determinarea nivelului <strong>de</strong> utilizare a tutunului şi expunerea la publicitatea pro-tutun.• Stabilirea accesului tinerilor la informaţia din mass-media <strong>de</strong>spre fumat.• I<strong>de</strong>ntificarea schimbării atitudinii tinerilor în privinţa fumatului.• Stabilirea accesului tinerilor în vârsta până la 18 ani la produsele <strong>de</strong> tutun.
• Aprecierea acţiunilor instructiv-educative din programa şcolară în ve<strong>de</strong>rea promovării unuimod <strong>de</strong> viaţă sănătos fără tutun.Materiale şi meto<strong>de</strong>. Baza <strong>de</strong> date a fost realizată utilizând un chestionar standardizat pe planinternaţional. Astfel, au fost folosite datele obţinute <strong>de</strong> la 3325 <strong>de</strong> elevi cu vârstele cuprinse între 13şi 15 ani.Din 1112 <strong>de</strong> instituţii <strong>de</strong> învăţământ preuniversitar existente în republică pentru studiul nostruau fost selectate 40 (3,6%) (20 din oraşe, în afară <strong>de</strong> mun. Chisinău şi Bălţi, şi 20 din localităţilerurale). În total au participat la studiu 157 <strong>de</strong> clase şcolare (51 <strong>de</strong> clase <strong>de</strong> a VII-a, 50 <strong>de</strong> a VIII-a şi56 <strong>de</strong> a IX-a, din oraşe – 23 <strong>de</strong> clase <strong>de</strong> a VII-a, 24 <strong>de</strong> a VIII-a şi 29 <strong>de</strong> a IX-a; din localităţile rurale– 28 <strong>de</strong> clase <strong>de</strong> a VII-a, 26 <strong>de</strong> a VIII-a şi 27 <strong>de</strong> a IX-a). Studiul s-a realizat în 23 raioane (Basarabeasca,Briceni, Cahul, Cantemir, Călăraşi, Cimişlia, Donduşeni, Drochia, Edineţ, Făleşti, Floreşti,Glo<strong>de</strong>ni, Hânceşti, Leova, Nisporeni, Ocniţa, Orhei, Rezina, Sângerei, Soroca, Teleneşti, Ungheni şiVulcăneşti).Din 3726 <strong>de</strong> elevi din clasele 7-9 au participat la studiu – 3325 <strong>de</strong> elevi, ceea ce constituie89,2 %, inclusiv din oraşe 1953 <strong>de</strong> elevi (au participat 1765 <strong>de</strong> elevi sau 90,4%); din localităţilerurale -1752 <strong>de</strong> elevi (1560 <strong>de</strong> elevi sau 88,1%).Din 1200 <strong>de</strong> elevi din clasele a VII-a au participat la studiu 1070 <strong>de</strong> elevi (89,2%), din 1165 <strong>de</strong>elevi din clasele a VIII-a au participat 1050 <strong>de</strong> elevi (90,1%) şi din 1361 <strong>de</strong> elevi din clasele a IX-a1205 <strong>de</strong> elevi (88,5%). Din oraşe: clasa VII-a - din 585 <strong>de</strong> elevi au participat 531 <strong>de</strong> elevi (90,8%),clasa VIII-a - din 602 <strong>de</strong> elevi au participat 552 (91,7%), clasa IX-a -din 766 <strong>de</strong> elevi au participat682 elevi (89,0%). Din localităţile rurale: clasa VII-a – din 615 elevi au participat 539 <strong>de</strong> elevi(87,6%), clasa VIII-a – din 563 <strong>de</strong> elevi au participat 498 <strong>de</strong> elevi (88,5%), clasa IX-a – din 595 <strong>de</strong>elevi au participat 523 (87,9%),).Rezultatele obţinute. 4 elevi din 10 (43%) au fumat. Aproape jumătate din elevi au început săfumeze înainte <strong>de</strong> vârsta <strong>de</strong> 10 ani. De regulă, copiii din Republica Moldova încep să fumeze <strong>de</strong> lavârsta <strong>de</strong> 11-13 ani.Există o diferenţă statistică evi<strong>de</strong>ntă între prevalenţa fumatului printre fete şi băieţi. De exemplu,numărul băieţilor care au început să fumeze înainte <strong>de</strong> 10 ani este mai mare <strong>de</strong>cât cel al fetelor,respectiv, 50,8% şi 35,9%. Deşi numărul băieţilor fumători este mai mare <strong>de</strong>cât cel al fetelor, totuşifaptul că 9,1 % (1 din 10) din numărul fetelor fumează este îngrijorător.În urma studiului s-a stabilit că 15% din elevi fumează (cel puţin o dată în lună) mai frecvent<strong>de</strong>cât fetele. Procentul elevilor fumători şi al celor care au fumat vreodată este mai mare în localităţileurbane.Fiecare al cincilea elev care nu a fumat niciodată intenţionează să fumeze, numărul fetelor(27,9%) fiind mai mare <strong>de</strong>cât cel al băieţilor (15,0%). Deci fetele sunt mai influenţabile comparativcu băieţii, ele fiind supuse în măsură mai mare riscului.Aproximativ unul din 10 elevi fumători simt necesitatea <strong>de</strong> a fuma dis-<strong>de</strong>-dimineaţa, iar douătreimi din numărul elevilor nefumători intenţionează să înceapă a fuma în anul viitor, majoritateaalcătuind-o fetele. Aproximativ 8 din 10 elevi (79,3%) au aflat în cadrul lecţiilor <strong>de</strong>spre consecinţelefumatului. În timpul orelor <strong>de</strong> studii 79,7% din elevi au participat la discuţii privitor la motivele şiefectele fumatului.Fumătorii sunt mai mult expuşi acţiunii fumatului <strong>de</strong>cât nefumătorii la domiciliu (76,2% şi55,1%): din partea tatălui (52,2% şi 36,3%); a mamei (13,2% şi 4,1%); a sorei şi a fratelui (32,1% şi11,2); a celui mai bun prieten (44,6% şi 13,6%) şi din partea altora (48,6% şi 36,1%).Practic, toţi elevii din cei fumători (97,0%) şi din nefumători (95,0%) au fost expuşi acţiuniifumatului în locurile publice. Majoritatea tinerilor nefumători consi<strong>de</strong>ră că fumatul în locurile publicear trebui interzis. Doar doi din 10 elevi consi<strong>de</strong>ră că fumatul altora pentru ei este dăunător. Aproapejumătate din elevii fumători şi-au exprimat dorinţa <strong>de</strong> a se lăsa <strong>de</strong> fumat. Mai mult <strong>de</strong> 4/5 (81,0%)din numărul elevilor fumători au încercat să se lase <strong>de</strong> fumat, dar n-au reuşit. Aproximativ atâţia auprimit în acest scop ajutor şi sfaturi.Un procent înalt <strong>de</strong> fumători şi nefumători sunt regulat expuşi influenţei fumatului pasiv. Maimult <strong>de</strong> 55,1% din elevii nefumători şi 76,2% din cei fumători sunt expuşi influenţei fumatului pasivla domiciliu.35
- Page 3 and 4: SUMARI. Ababii. 60 de ani ai Servic
- Page 5 and 6: V.Bebîh, V.Iachim, V.Băbălău, G
- Page 7 and 8: 60 DE ANI AI SERVICIULUI SANITARO-E
- Page 9 and 10: 54 de teme ştiinţifice fundamenta
- Page 11 and 12: • Recomandări metodice privind a
- Page 13 and 14: 1. Elaborarea strategiei de dezvolt
- Page 15: sau diminuarea exprimării lor ori,
- Page 18 and 19: 18Tabelul 1Prejudiciul economic cau
- Page 20 and 21: SummaryThe results of scientific re
- Page 22 and 23: LimiteMax.abs.la 100 miiMin.abs.la
- Page 24 and 25: mene medicale periodice. Aceşti ţ
- Page 26: Ponderea unor maladii în categoria
- Page 29 and 30: STRATEGIA DE PROMOVARE A SĂNĂTĂ
- Page 31 and 32: Ministerul Sănătăţii şi Protec
- Page 33: • Combaterea fumatului, a alcooli
- Page 37 and 38: 10.V.Calmîc, V.Popuşoi, V.Borşci
- Page 39 and 40: Datele acumulate arată că virusul
- Page 41 and 42: Actualmente, concomitent se discut
- Page 43 and 44: GHIDURI DE PRACTICĂ MEDICALĂ: ASP
- Page 45 and 46: Clasa III: contraindicaţii.Ghiduri
- Page 47 and 48: tratament” şi, „indiferent de
- Page 49 and 50: 8. Cluzeau F, Littlejohns P, Grimsh
- Page 51 and 52: 10080604020068,866,475 83 83 82 84
- Page 53 and 54: 9. Aplicarea prevederilor legislaţ
- Page 55 and 56: cu evaluarea rezultatelor aprobări
- Page 57 and 58: 14. C. Spînu, S.Stovbun, T.Holban,
- Page 59 and 60: Marcherii serologici/EvaluareIH cu
- Page 61 and 62: Bibliografie selectivă1. Herpesvir
- Page 63 and 64: zile. Pacovirin reprezintă un fito
- Page 65 and 66: influenţat benefic asupra indicilo
- Page 67 and 68: La bărbaţii şi femeile care cons
- Page 69 and 70: 4,9; 5, 0 cazuri la 1000 pacienţi-
- Page 71 and 72: 4. Fuchs F.D., Chambless L.E., Whel
- Page 73 and 74: 51. Singletary K., Gapstur S.M., Al
- Page 75 and 76: 5004500/0000439,4400350318,13002502
- Page 77 and 78: epidemice, depistarea precoce şi i
- Page 79 and 80: lica Moldova continuă să persiste
- Page 81 and 82: 15. Anuarele statistice “Starea s
- Page 83 and 84: Figura 2. Pierderile financiare în
- Page 85 and 86:
în câmpul de vedere, «++» — g
- Page 87 and 88:
SummaryArticle presents data on the
- Page 89 and 90:
• hiperpirexie şi erupţii cutan
- Page 91 and 92:
SummaryThere were analyzed in total
- Page 93 and 94:
5. Dezvoltarea infrastructurii şi
- Page 95 and 96:
Materiale şi metode. Colectarea in
- Page 97 and 98:
10. Perez-Cuevas R.,Reyes H.,Pego U
- Page 99 and 100:
Tabelul 2Rezultatele estimării eş
- Page 101 and 102:
Пестицидная нагруз
- Page 103 and 104:
профессионально ко
- Page 105 and 106:
проживающих в зоне
- Page 107 and 108:
Evaluarea profesiografică a activi
- Page 109 and 110:
muncă ale personalului medical din
- Page 111 and 112:
Concluzii şi recomandăriAnaliza m
- Page 113 and 114:
ISTORIA MEDICINEIISTORICUL DEZVOLT
- Page 115 and 116:
) Institutul Moldovenesc de Cercet
- Page 117 and 118:
superior celor din Federaţia Rusă
- Page 119 and 120:
corectă a mediului înconjurător
- Page 121 and 122:
de timp scurtă între expunerea om
- Page 123 and 124:
ismul, consumul de alcool etc.). Me
- Page 125 and 126:
PREGĂTIREA CADRELOR ŞTIINŢIFICES
- Page 127 and 128:
IN MEMORIAMIN MEMORIAM ISAAC ŞROIT
- Page 129 and 130:
Cerinţe pentru autoriirevistei “