1 fisier nr 4.indd - Academia de Ştiinţe a Moldovei

66ALCOOLUL ŞI PATOLOGIA CARDIOVASCULARĂAurel Grosu, dr.h. în medicină, prof. univ., Institutul de CardiologiePatologia cardiovasculară continuă să rămână cauza principală de morbiditate şi mortalitate înlume. Printre factorii de risc modificabili, care influenţează letalitatea şi riscul afecţiunilor cardiovasculare,un loc deosebit îl ocupă alcoolul, utilizarea căruia este destul de răspândită. Aproximativ 4/5din numărul bărbaţilor şi 2/3 din cel al femeilor consumă băuturi alcoolice. Deşi, folosit în cantităţiexcesive, alcoolul (etanol, alcool etilic) se asociază cu un spectru larg de boli cardiovasculare, aceastăbăutură este intercalată strâns în structura culturală şi socială a majorităţii populaţiei europene.Actualmente există evidenţe şi constatări solide, care confirmă că alcoolul în doze moderate areacţiune benefică asupra sistemului cardiovascular, reducând prevalenţa cardiopatiei ischemice, accidentelorvasculare cerebrale, leziunilor vasculare periferice. Peste 100 de studii observaţionale şi cca80 de cercetări ale metabolismului uman sugerează beneficiul cardiovascular al utilizării zilnice a 1- 2unităţi de alcool. Importanţa problemei este menţionată de către societăţile de cardiologie ale multorţări, care pun în discuţie rolul alcoolului în dezvoltarea şi combaterea bolilor cardiovasculare (1).În acest material de sinteză sunt prezentate datele unor cercetări substanţiale, realizate înultimii ani privitor la influenţa alcoolului asupra patologiei cardiovasculare.Pentru evaluarea consumului de alcool de către populaţie, cel mai frecvent sunt folosite chestionarele(anchetările individuale), care permit a stabili frecvenţa şi cantitatea alcoolului consumatîntr-o perioadă anumită de timp. În baza acestor date se calculează consumul mediu de alcool timpde o zi sau de o săptămână. Sunt utilizate diferite măsuri de apreciere a cantităţii consumului dealcool. Pentru compararea rezultatelor s-a acceptat că o unitate de alcool (drink) este echivalentă cuaproximativ 12 grame (15 ml) de alcool pur, 30-40 ml de băuturi tari, 120-150 ml de vin, 360 ml debere. Parametrii analizaţi (tensiunea arterială (TA), incidenţa dezvoltării cardiopatiei ischemice (CI)sau accidentului vascular cerebral (AVC) în majoritatea studiilor au fost comparaţi cu loturile decontrol, constituite din populaţia, care nu consuma alcool sau îl consuma foarte rar.Hipertensiunea arterială. Asocierea dintre hipertensiunea arterială şi abuzul de alcool afost semnalată încă la începutul secolului şi este documentată de numeroase studii populaţionalerecente. Un studiu prospectiv asupra unei populaţii de 70 891 de femei cu vârsta de 25 –42 de ani,supravegheate timp de 8 ani, a demonstrat că între consumul de alcool şi prevalenţa hipertensiuniiarteriale (HTA) se stabilesc relaţii de tip liniar sau cu aspect de curbă J: riscul este redus la un consummoderat şi se majorează la folosirea cantităţilor mai mari de alcool. La persoanele care utilizauo unitate/alcool (1 drink) în 24 de ore, riscul hipertensiunii arteriale a fost mai redus cu 4 – 14%, iarla consumul de 1- 1,5 unităţi pe zi riscul nu s-a modificat. În acelaşi timp, s-a constatat o creşterecu 20-31% a riscului de HTA printre cei care foloseau mai mult de 2 unităţi/alcool în 24 ore (3).Riscul dezvoltării hipertensiunii arteriale n-a fost în funcţie de natura alcoolului consumat (bere,vin, băuturi tari) şi nu era majorat la cei care consumau alcool episodic (peste 10,5 unităţi în maipuţin de 3 zile pe săptămână).Date similare au fost obţinute la supravegherea timp de 6 ani a bărbaţilor şi femeilor din studiulARIC, care a demonstrat că consumul a peste 30 g de alcool în 24 ore s-a asociat cu sporirea risculuide HTA cu 20% la femei şi de două ori la bărbaţi (4).Majorarea riscului hipertensiunii arteriale la un consum moderat de alcool a fost constatatăîntr-o cercetare epidemiologică de amploare, efectuată pe un lot de 58 218 femei în vârstă de 39-59de ani. Consumul zilnic al 20-34 g de alcool a sporit riscul dezvoltării HTA cu 40%, pe cândcantitatea de 35 g de alcool şi mai mult – cu 90% (5). Consumul de către bărbaţii cu vârsta peste35 ani a 30 ml de alcool sau mai mult în 24 ore s-a asociat cu majorarea riscului hipertensiuni arterialede 1,5-2 ori (6). Analiza multifactorială a demonstrat independenţa efectului alcoolului în raportcu vârsta, obezitatea, fumatul, activitatea fizică, educaţia şi administrarea tratamentului hormonal desubstituţie la femei.Influenţa alcoolului asupra nivelului TA a fost evaluată şi în studiul Kaisr Permanente study.