1 fisier nr 4.indd - Academia de Ştiinţe a Moldovei

şi habitatului uman ş.a., sarcina funcţională a specialiştilor din medicina preventivă s-a dublat sauchiar s-a triplat.Pentru a face faţă volumului şi sarcinii funcţionale se impune optimizarea activităţilor de supravegheresanitaro-epidemiologică a obiectivelor semnificativ igienice şi cu risc epidemiologic sporit.Iar pentru aceasta, trebuie, în primul rând, cunoscute numărul obiectivelor şi nivelul de răspândire afactorilor igienici nefavorabili (caracteristica şi tipul lor). În urma studiului efectuat în baza DispoziţieiMS nr.325 din 02.11.2004 s-a constatat că pe teritoriul republicii (la 01.01.2005) existăcca 154246 obiective semnificativ igienice şi cu risc sporit pentru sănătatea populaţiei, care necesităsupraveghere sanitaro-epidemiologică permanentă (tab.1). Este evident că acest volum de activitatepentru potenţialul Serviciului sanitaro-epidemiologic de stat reprezintă o sarcină dificil de realizatdin punct de vedere calitativ.Tabelul 1Ponderea obiectivelor înregistrate cu factori sau condiţii igienice nefavorabile şi numărulpopulaţiei supuse riscului pentru sănătateProfilulobiectivelor cu semnificaţie igienicătotal(abs.)Numărul obiectivelor înregistrate(la 01.01.2005)din eleponderea celora care deţin factorisau condiţii igienice nefavorabilepentru sănătate (%)Numărulpopulaţiei supuseriscului pentrusănătate (abs.)Igiena copiilor 3093 21,5 159213Igiena alimentaţiei 16727 17,0 739500Igiena muncii 6785 48,1 235602Igiena mediului şi habitatului uman 127641 (*) 18,5 236371În total 154246 26,3 ±0,11 1 370 686(*) – inclusiv 112817 fântâni de mină şi 2347 surse pentru aprovizionarea centralizată cu apă a populaţieiConform estimărilor stării de sănătate a diferitelor contingente de populaţie (copii, angajaţiîn diferite procese de activitate etc.), extrase din rapoartele statistice anuale, factorii de mediu şicondiţiile igienice cel mai frecvent contribuie la creşterea numărului bolilor diareice acute, bolilororganelor digestive, ficatului, organelor sistemului cardiovascular, organelor sistemului urinar, bolilorsistemului endocrin, cazurilor de hepatită A, care duc la incidenţă înaltă cu incapacitate temporară demuncă (ITM), morbiditate profesională, accidente la locul de muncă, invaliditate, traumatism ş.a.În condiţiile create este oportună implementarea procedeelor de activitate, care ar permite aoptimiza volumul de supraveghere sanitaro-epidemiologică fără a diminua eficienţa medico-socială aacesteia. Unul din aceste procedee, în opinia noastră, ar fi estimarea corectă a eşantionului de supravegherea obiectivelor cu semnificaţie igienică şi risc sporit pentru sănătatea populaţiei, care ar puteasta la baza planificării argumentate a activităţilor Serviciului.Pentru a cunoaşte starea de sănătate a contingentelor de populaţie şi nivelul de influenţă a factorilorde risc, cu elaborarea ulterioară a recomandărilor de asanare, considerăm iraţional a supravegheaîn timpul anului toate obiectivele înregistrate în cadrul Serviciului sanitaro-epidemiologic de stat.Rezultatele calculelor efectuate în baza studiului permit a concluziona că pentru a deţine o informaţieveridică despre situaţia sanitaro-epidemiologică la obiectivele de profil şi în scopul elaborăriidirecţiilor (recomandărilor) de ameliorare a indicatorilor de sănătate a populaţiei trebuie de apelatla metodele statistice (tab.2).98