1 fisier nr 4.indd - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Deşi aproape 80% din elevi cunosc care sunt efectele fumatului asupra sănătăţii, despre aceastaaflând la lecţii, procentul celor care consideră că fumatul pasiv este dăunător este foarte mic (22,5%).Aceasta demonstrează că ei nu au înţeles pericolul fumatului, eficienţa joasă a programelor educaţionale.Aproape 30-60% din elevi au fost familiarizaţi de către mass-media cu materiale care dezaprobăfumatul, în timp ce 60-85% din aceştia cu materiale în care se afirmă contrariul. Din numărul totalal elevilor 79,3% au luat cunoştinţă de spoturi contra fumatului la televizor, 61,8% din ziare şi reviste,60,8% au citit pe panouri de anunţuri, 71,5% din elevi au privit la televizor emisiuni care propagă fumatul,61,5% au citit despre aceasta în ziare, 61,8% pe panourile de anunţuri şi la 60,7% li s-a formato opinie pozitivă despre fumat în cadrul diverselor evenimente.Peste 3/4 din fumătorii tineri nu întâmpină dificultăţi la procurarea ţigărilor în unităţile de comerţ.ConcluziiRezultatele studiului relevă prevalenţa înaltă a fumatului în rândurile tinerilor din RepublicaMoldova, care trebuie urgent redusă. În caz contrar morbiditatea şi rata mortalităţii în viitor pot creşte.În acest scop se impun acţiuni concrete şi eficiente. Activităţile de bază trebuie să fie orientate sprecombaterea fumatuluiPentru aceasta sunt necesare:• Măsuri legislative mai dure în ceea ce priveşte fumatul, comercializarea ţigărilor etc.• Interzicerea fumatului pe teritoriul şcolilor şi în locurile publice. Programele de prevenire şicontrol să acorde atenţie sporită fumatului pasiv, să prevadă informarea tinerilor, de asemenea şi apărinţilor despre efectele lui dăunătoare.• Ridicarea calificării profesionale a persoanelor antrenate în activităţile de combatere a fumatului.• Crearea de Centre de consiliere a tinerilor în problema abandonării fumatului, asigurându-seconfidenţialitatea şi intimitatea.• Interzicerea publicităţii produselor de tutungerie prin intermediul mass-media, a tuturor formelorde propagare a acestora.• Iniţierea programelor de abandonare a fumatului.• Reducerea accesului tinerilor la produsele de tutungerie, interzicerea vânzării acestora copiilorcare nu au vârsta de 18 ani.• Educaţia informaţională a tinerilor. Revederea programelor de combatere a fumatului în şcoli,care să fie orientate nu numai spre elevi, dar şi spre părinţi.Bibliografie selectivă1. Strategia Europeană privind controlul tutunului. (2002), Organizaţia Mondială a Sănătăţii,Biroul Regional pentru Europa, Copenhaga.2. Peto, R. ş.a. (1992), Mortalitatea legată cu utilizarea tutunului în ţările dezvoltate: estimareaindirectă din statisticile naţionale a vitalităţii, Lancet, 339, 1268-78.3. La Vecchia, C., Franceschi, S., Levi, F. (2003), Studii epidemiologice a cancerului în focusulEuropei, Eu J Cancer Prev., 12, 5-14.4. Yarnell, J. W. G. (1996), Fumatul şi maladiile cardiovasculare [Review]. QMJ, 89, 493-498.5. Bolego, C. et al. (2002), Fumatul şi sexualitatea [Review], ”Cardiovascular Res.”, 53, 568-576.6. Mackay, J., Amos, A. (2003), Femeile şi tutunul. “Respirology”. 8, 123-130.7. Gonzalez, A. C. (2003), Fumatul pasiv. “BMJ”, 326, 1094.8. Berenson, G. S. (1998), Associerea a multiplilor factori de risc cardiovasculari şi atherosclerozăla copii şi adolescenţi, “New England J Med”, 338, 1650-1656.9. Comportament sănătos la copiii de vîrstă şcolară: Studii internaţionale a Organizaţiei Mondialea Sănătăţii (SI), 2002.36