STUDII ŞI SINTEZE54OBIECTIVE PRIVIND ELABORAREA DE NOI MEDICAMENTE CUPOTENŢIAL ANTIVIRALIgor Spînu, cercetător ştiinţific stagiar,Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic <strong>de</strong> Medicină PreventivăActualmente maladiile cauzate <strong>de</strong> virusuri prin pon<strong>de</strong>rea, frecvenţa, numărul marcat şi consecinţelepostmorbi<strong>de</strong> rămân una din cele mai actuale probleme ale medicinei contemporane. Surselebibliografice <strong>de</strong> profil <strong>de</strong>monstrează că aproximativ 80% din toate infecţiile sunt <strong>de</strong> geneză virală[2,3,10,11,12,16,18]. În acest context, nu face excepţie nici Republica Moldova, un<strong>de</strong> problema combateriiinfecţiilor virale este <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> actuală, în special profilaxia şi tratamentul hepatitelor virale,infecţiei cu Herpes Simplex, Cytomegalovirus, Gripa, Paragripa, A<strong>de</strong>novirusuri, Enterovirusuri etc.Spre exemplu, morbiditatea prin hepatitele virale A, B, C şi D pentru Republica Moldova, care constituieo zonă hiperen<strong>de</strong>mică, atinge o inci<strong>de</strong>nţă respectiv <strong>de</strong> 204%ooo, 10%ooo, 2,5%ooo şi 1,2%ooocomparativ cu indicii analogici 1,2-2,0%ooo pentru ţările economic avansate (SUA, Germania, Anglia,Franţa, Italia, Elveţia, Suedia etc.).Chimioterapia existentă la moment, inclusiv antibioticele (cu unele excepţii), s-a dovedit a fineefectivă în tratamentul infecţiilor virale [6,7,8,13,15]. Aceste circumstanţe se explică prin faptul căvirusurile sunt lipsite <strong>de</strong> propriile procese metabolice, care ar furniza energia necesară întru sintetizareacomponentelor structurale. Prin acest fapt poate fi lămurită acţiunea diferitelor chimiopreparateasupra sistemelor fermentative ale microorganismelor, care, în esenţă, formează activitatea antimicrobiană.Existenţa unei game restrânse <strong>de</strong> produse medicamentoase antivirale poate fi explicată prinurmătoarele: majoritatea medicamentelor nu <strong>de</strong>monstrează o activitate inhibitoare asupra virusuluiîn afara celulei gazdă, concomitent mulţi compuşi chimici <strong>de</strong>monstrând activităţi <strong>de</strong> reprimare areproducerii virusurilor prin procesele <strong>de</strong> blocare a absorbţiei, transcripţiei şi asamblării manifestăefecte adverse semnificative asupra celulei-gazdă. Alt aspect, care, <strong>de</strong> asemenea, limitează obţinereaunor noi produse antivirale cu activitate selectivă, poate fi lămurit prin coinci<strong>de</strong>nţa înaltă a sistemuluifermentativ al virusurilor cu cel al celulei-gazdă. Problema esenţială a terapiei antivirale este combatereaagenţilor infecţioşi cu multiplicare intracelulară, <strong>de</strong> aceea eficacitatea produselor antiviraletrebuie să satisfacă, cel puţin, două exigenţe majore [1,17,19,20]:1.Acţiunea selectivă asupra virusului, inclusiv situat intracelular.2.Absenţa toxicităţii pentru celula gazdă, în ansamblu pentru oganismul uman.Inducerea şi <strong>de</strong>zvoltarea rezistenţei virale rămâne, <strong>de</strong>ocamdată, un <strong>de</strong>zi<strong>de</strong>rat, mecanismele ceo induc fiind greu <strong>de</strong> controlat. Altă problema pentru remediile antivirale o constituie valoarea in<strong>de</strong>xuluiterapeutic, adică raportul dintre concentraţia minim activă şi concentraţia maxim tolerată. Substanţelesigur active, lipsite <strong>de</strong> efecte adverse, au acest raport între 1/100-1/1000. Apariţia mutantelorvirale rezistente la medicamente este însoţită <strong>de</strong> modificarea in<strong>de</strong>xului, care se apropie <strong>de</strong> unitate.Administrarea unor combinaţii sinergice <strong>de</strong> droguri, precum şi folosirea unor doze a<strong>de</strong>cvate întârzieapariţia mutantelor rezistente. Introducerea unor noi antivirale are loc într-un ritm alert, ajustat laparticularităţile ciclului replicativ viral. [2,3,19,20,22]Problemele asociate unei acţiuni terapeutice eficiente privesc proprietăţi farmacologice şi farmacocineticeale compuşilor chimici studiaţi: a) solubilitatea acestora facilitând absorbţia, trecereaîn circulaţie, apoi în lichi<strong>de</strong>le extracelulare şi transportul spre celula-ţintă; b) stabilitatea chimică;c) metabolizarea, compusul intrat în organism trebuie menţinut activ şi rezistent la enzimele ce-l inactivează.Substanţele candidate în produse medicamentoase antivirale parcurg numeroase etape <strong>de</strong>testare, care includ evaluarea activităţii in vitro, apoi in vivo la animale, a administrării limitate la om
cu evaluarea rezultatelor aprobării clinice, urmate sau nu <strong>de</strong> acordarea licenţei. Nivelurile <strong>de</strong> acţiunear putea fi grupate în:a) inhibarea iniţierii infecţiei, prevenirea ataşării la receptori, pătrun<strong>de</strong>rii în celulă şi a <strong>de</strong>capsidării;b) intervenţia în biosinteza componentelor virale la nivelul replicării acizilor nucleici, consecutivîncorporaţi <strong>de</strong> analogi în locul nucleozi<strong>de</strong>lor normale din catenele acestora sau acţionând selectivasupra enzimelor virale; timidinchinaze, polimeraze, reverstranscriptaze, cu rol în replicare;c) inactivarea ARN ce afectează transcrierea, translaţia şi sinteza proteinelor virale cu perturbareaasamblării corecte a virusului progen.În contextul celor expuse produsele medicamentoase cu activitate antivirală, manifestată directsau indirect (efect imunomodulator, interferonogen, mediator, competitiv), actualmente sunt repartizateîn următoarele grupe [21,25,26,27]:1. Produse virulici<strong>de</strong> cu activitate antivirală extracelulară. Această categorie inclu<strong>de</strong> oxolina cuacţiune asupra rinovirusurilor, herpesvirusurilor şi mixovirusurilor şi tetrofeina activă asupra a<strong>de</strong>noşi herpesvirusurilor. Însă aplicarea lor în practica medicală este limitată, <strong>de</strong>oarece aceste preparatesunt toxice.2.Preparate cu efect <strong>de</strong> blocare a procesului <strong>de</strong> adsorbţie a virusului la receptorii membraneicelulei-gazdă. În această fază <strong>de</strong> eclipsă se utilizează „receptori falsivi”, ce prezintă nişte structurianaloage receptorilor virali, care <strong>de</strong>ja fiind ataşaţi pe receptorii celulei împiedică absorbţia virusului.La moment este cunoscut numai un receptor analog după structura chimică a receptorului CD 4, pecare se ataşează virusul HIV/SIDA.3. Produse implicate în <strong>de</strong>reglarea procesului <strong>de</strong> <strong>de</strong>capsidare-separare fizică a acidului nucleicviral <strong>de</strong> învelişurile proteice. Ele includ amantadina şi remantadina, activă împotriva virusului gripaltip A.4. Preparate cu activitate antivirală în faza finală a ciclului infecţios la etapa <strong>de</strong> asamblare acomponentelor virale. Aceste produse includ <strong>de</strong>rivaţii tiosemicarbazonei. Unul din ei cu o activitatesemnificativă este marbozanul, inhibitor al virusului variolei.5. Preparate cu activitate <strong>de</strong> inhibare a replicării virionilor, numiţi analogi nucleozidici, careimplică două modalităţi <strong>de</strong> acţiune: analogi fosforilaţi, care competiţionează cu nucleoti<strong>de</strong>le normaleşi cu enzime, implicate în sinteză, şi analogi încorporaţi în lanţ, alterând funcţia genomuluisau întrerupând continuarea sintezei, blocând, astfel, activitatea polimerazei. Aceste produse includVidarabina, Aciclovirul, Ganciclovirul, analogii nucleozidici fosfataţi, Foscarnetul, Azidotimidina,Di<strong>de</strong>zoxiţitadina, Ribavirina, Briudina, Zidovudina, Lamivudina, Zalcitabina, Abacavirul, Stavudinaetc., utilizate în infecţiile cu ARN şi ADN virusuri (mixo-paramixo-arena-bunya-herpes-a<strong>de</strong>no-poxretroşi tumorvirusuri).6. Preparate antiproteaze virale, care modifică structura poliproteinei virale, sunt: Saquinavir(Fortovase), Indinavir (Crixivan), Ritonavir (Norvir), Nelfi navir (Virasept), ABT-38 (Lopinavir) etc.Aceste preparate pot fi asociate cu inhibitoare ale revers-transcriptazei, acţiunea bipolară asupra virusuluipromiţând efecte mai bune şi durabile, având o mare probabilitate <strong>de</strong> lansare în terapeutică.Un interes <strong>de</strong>osebit prezintă compuşii chimici, capabili să formeze legături complementare cuoligonucleoti<strong>de</strong>, astfel <strong>de</strong>teriorând genomul viral.7. Interferonii (IFN) după celula <strong>de</strong> origine, sunt <strong>de</strong>vizaţi în alfa (elaboraţi <strong>de</strong> leucocite), beta(elaboraţi <strong>de</strong> macrofage) şi gama (elaboraţi <strong>de</strong> limfocite), iar după tipul <strong>de</strong> activitate biologică <strong>de</strong>monstrată:• activitate predominant antivirală (IFN alfa şi mai slab beta);• activitate antimitotică (IFN beta);• activitate imunomodulatoare (IFN gama).Efectul antiviral este specific, dar virus nespecific. S-a stabilit că inhibiţia multiplicării viraleprin IFN survine la cel puţin două niveluri: inhibarea traducerii şi <strong>de</strong>gradarea preferenţială a ARNviral. Folosirea terapeutică extinsă a interferonilor este limitată <strong>de</strong> efectele adverse importante.Actualmente un <strong>de</strong>osebit interes pentru chimioterapia antivirală prezintă substanţele biologicactive <strong>de</strong> origine vegetală, în special, glicozi<strong>de</strong>le steroi<strong>de</strong>.[1] Ele reprezintă compuşi chimici naturali55
- Page 3 and 4: SUMARI. Ababii. 60 de ani ai Servic
- Page 5 and 6: V.Bebîh, V.Iachim, V.Băbălău, G
- Page 7 and 8: 60 DE ANI AI SERVICIULUI SANITARO-E
- Page 9 and 10: 54 de teme ştiinţifice fundamenta
- Page 11 and 12: • Recomandări metodice privind a
- Page 13 and 14: 1. Elaborarea strategiei de dezvolt
- Page 15: sau diminuarea exprimării lor ori,
- Page 18 and 19: 18Tabelul 1Prejudiciul economic cau
- Page 20 and 21: SummaryThe results of scientific re
- Page 22 and 23: LimiteMax.abs.la 100 miiMin.abs.la
- Page 24 and 25: mene medicale periodice. Aceşti ţ
- Page 26: Ponderea unor maladii în categoria
- Page 29 and 30: STRATEGIA DE PROMOVARE A SĂNĂTĂ
- Page 31 and 32: Ministerul Sănătăţii şi Protec
- Page 33 and 34: • Combaterea fumatului, a alcooli
- Page 35 and 36: • Aprecierea acţiunilor instruct
- Page 37 and 38: 10.V.Calmîc, V.Popuşoi, V.Borşci
- Page 39 and 40: Datele acumulate arată că virusul
- Page 41 and 42: Actualmente, concomitent se discut
- Page 43 and 44: GHIDURI DE PRACTICĂ MEDICALĂ: ASP
- Page 45 and 46: Clasa III: contraindicaţii.Ghiduri
- Page 47 and 48: tratament” şi, „indiferent de
- Page 49 and 50: 8. Cluzeau F, Littlejohns P, Grimsh
- Page 51 and 52: 10080604020068,866,475 83 83 82 84
- Page 53: 9. Aplicarea prevederilor legislaţ
- Page 57 and 58: 14. C. Spînu, S.Stovbun, T.Holban,
- Page 59 and 60: Marcherii serologici/EvaluareIH cu
- Page 61 and 62: Bibliografie selectivă1. Herpesvir
- Page 63 and 64: zile. Pacovirin reprezintă un fito
- Page 65 and 66: influenţat benefic asupra indicilo
- Page 67 and 68: La bărbaţii şi femeile care cons
- Page 69 and 70: 4,9; 5, 0 cazuri la 1000 pacienţi-
- Page 71 and 72: 4. Fuchs F.D., Chambless L.E., Whel
- Page 73 and 74: 51. Singletary K., Gapstur S.M., Al
- Page 75 and 76: 5004500/0000439,4400350318,13002502
- Page 77 and 78: epidemice, depistarea precoce şi i
- Page 79 and 80: lica Moldova continuă să persiste
- Page 81 and 82: 15. Anuarele statistice “Starea s
- Page 83 and 84: Figura 2. Pierderile financiare în
- Page 85 and 86: în câmpul de vedere, «++» — g
- Page 87 and 88: SummaryArticle presents data on the
- Page 89 and 90: • hiperpirexie şi erupţii cutan
- Page 91 and 92: SummaryThere were analyzed in total
- Page 93 and 94: 5. Dezvoltarea infrastructurii şi
- Page 95 and 96: Materiale şi metode. Colectarea in
- Page 97 and 98: 10. Perez-Cuevas R.,Reyes H.,Pego U
- Page 99 and 100: Tabelul 2Rezultatele estimării eş
- Page 101 and 102: Пестицидная нагруз
- Page 103 and 104: профессионально ко
- Page 105 and 106:
проживающих в зоне
- Page 107 and 108:
Evaluarea profesiografică a activi
- Page 109 and 110:
muncă ale personalului medical din
- Page 111 and 112:
Concluzii şi recomandăriAnaliza m
- Page 113 and 114:
ISTORIA MEDICINEIISTORICUL DEZVOLT
- Page 115 and 116:
) Institutul Moldovenesc de Cercet
- Page 117 and 118:
superior celor din Federaţia Rusă
- Page 119 and 120:
corectă a mediului înconjurător
- Page 121 and 122:
de timp scurtă între expunerea om
- Page 123 and 124:
ismul, consumul de alcool etc.). Me
- Page 125 and 126:
PREGĂTIREA CADRELOR ŞTIINŢIFICES
- Page 127 and 128:
IN MEMORIAMIN MEMORIAM ISAAC ŞROIT
- Page 129 and 130:
Cerinţe pentru autoriirevistei “