1 fisier nr 4.indd - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Datele acumulate arată că virusul H5N1 în unele regiuni ale Asiei la moment poartă un caracterendemic, creând pentru sine în păsările domestice o nisă ecologică. Riscul apariţiei în viitor a cazurilorde boală la populaţie nu va dispărea, aşa cum nu va dispărea nici posibilitatea apariţiei unei variantenoi de virus, capabile să iniţieze o nouă pandemie. Cercetările consacrate studierii tulpinilor devirus izolate H5N1 pe parcursul perioadei de cercetare demonstrează că ele devin mai patogene faţăde păsările gazdă şi rezistă mai mult la factorii de mediu cu câteva zile. Concomitent, creşte numărulde animale afectate de acest virus, mai ales printre tigri (Pantera tigris) şi pisicile domestice.O descoperire importantă este considerată izolarea acestui virus H5N1 din cadavrele păsărilormigratoare. De asemenea, nu demult s-a stabilit că raţele domestice, nemanifestând nici un simptomclinic, pot elimina acest virus de o patogenitate înaltă, deci pot fi considerate ca un rezervor neştiut alvirusului, condiţionând transmiterea lui la alte specii de păsări domestice. Doar astfel, anume rolulde rezervor „tăcut”al raţelor domestice, poate explica apariţia unor cazuri de gripă aviară la oameni,fără a avea contact direct cu păsările infectate sau decedate.Concentrarea cazurilor de erupţii de gripă aviară în localităţile rurale, unde păsările domestice(raţele, găinile) contactează liber între ele, prezintă un mare pericol, fiindcă, în primul rând, acestepăsări reprezintă sursă de existenţă şi de venit al familiilor rurale. Aceste erupţii se studiază şi seînregistrează dificil, astfel sporind pericolul apariţiei infecţiei şi la populaţie din cauza contactuluipermanent cu aceste păsări.Studierea cazurilor de îmbolnăvire în Vietnam a scos în evidenţă următoarele: prezenţa unorfocare cu transmitere limitată de la om la om, unele cazuri de îmbolnăvire asimptomatice (abortive)la persoanele de vârstă înaintată, primul caz de gripă aviară la lucrătorii medico-sanitari şi un caz deîmbolnăvire a unui lucrător agricol.Evaluarea pericoluluiCircumstanţele create de modificarea situaţiei ecologice şi a modului de comportament al acestuivirus pot duce la apariţia unui virus, care ulterior poate declanşa o pandemie, fie prin mecanismulde reasortare (schimb de material genetic între tulpinile de gripă umană sau aviară în timpul infectăriiconcomitente a organismului uman sau porcin), fie printr-un proces treptat de mutaţii adaptive.Actualmente, nimeni nu poate pronostica evoluarea în continuare a situaţiei, însă experţii în aceastăproblemă sunt totalmente de acord că virusul gripal aviar H5N1 prezintă un pericol potenţial.Din cele trei pandemii, care au avut loc în secolul trecut, două au izbucnit în anii 1957 şi 1968,cauzând moartea a circa trei milioane de oameni, fiind afectaţi, mai ales, copiii şi persoanele în vârstă,care sufereau de boli cronice. Foarte grave au fost consecinţele pandemiei din anul 1918, letalitateaconstituind 40 mln. de oameni, în special, la persoane în vârstă de 15-35 ani. Care a fost cauza acesteiletalităţi sporite nici în prezent nu se ştie precis.Situaţia actuală aminteşte de cea din 1918. Virusul H5N1 este asemănător cu cel din 1918, maiales, după capacitatea de adaptare graduală de la un virus aviar la un virus capabil să afecteze gravomul, după gravitatea bolii, afectarea, în primul rând, a populaţiei tinere cu dezvoltarea pneumonieivirale adiţional unei pneumonii bacteriene secundare. Totodată, trebuie menţionat faptul că virusulgripal aviar o dată cu sporirea capacităţii de transmitere îşi va pierde din gradul de patogenitate, necesarăpentru dezvoltarea pandemiei.Experţii apreciază pandemia de gripă drept o situaţie extraordinară, care poate prejudicia sănătateapublică la nivel global şi poate fi cauzată de un agent de origine naturală. De stabilit timpuldeclanşării acestei epidemii este foarte dificil, însă se poate de afirmat cu toată certitudinea că imediatdupă apariţia acestei variante de virus, el va afecta în timp scurt întreaga planetă. În secolul trecuttransmiterea pandemiilor de la un continent la altul, mai frecvent avea loc pe cale maritimă, perioadade transmitere fiind de 6-8 luni. Actualmente, luând în considerare modelul declanşării pneumonieiatipice cu sindrom respirator acut sever, acest termen este redus până la minimum. Viteza declanşăriinu va influenţa nemijlocit letalitatea, însă va reduce semnificativ din potenţialul antiepidemic, ţinândcont de dezvoltarea simultană a pandemiei în toate continentele. Spre deosebire de pneumonia atipicăcu sindrom respirator acut sever, gravitatea maladiei rezidă în lipsa numărului suficient de cadremedicale.Deosebit de dificil poate fi impactul asupra relaţiilor socioeconomice la nivel mondial. Din39