110 D. SCURTUs·ZonaPier<strong>de</strong>ri %productie ani cu%. exces1..._..5-16- __20-30n .._..16-25 ... 31-45m .26-35.4B-65IV.. _.>35_ .. _>65\1Fig. 3 - Influenta excesului <strong>de</strong> apă asupra producţiei <strong>de</strong> cartofîn perioada 1965-1975 (Effeet of water excess an tuber yield)cu exces <strong>de</strong> umiditate reprezintă 20-30% în perioada 1965-1975. Cele maimari pier<strong>de</strong>ri (peste 25%) s-au înregistrat în zona Rădăuţi (fig. 3) şi ~u <strong>de</strong>osebirepe teritoriile comunelor Horodnic <strong>de</strong> Su~ şi Horodnic <strong>de</strong> Jos. In acestezone, producţiile obţinute în anii cu exces <strong>de</strong> umiditate foarte pronunţatsînt a<strong>de</strong>seori apropiate <strong>de</strong> cantitatea <strong>de</strong> tuberculi folosită la plantare. Trebuiesubliniat şi faptul că în zonele III şi IV frecvenţa anilor cu exces <strong>de</strong> umiditate(în perioada 1965-1975) a fost mai mare <strong>de</strong> 45%. Aceste date dove<strong>de</strong>sc necesitatealuării în consi<strong>de</strong>rare, atunci cînd se conturează zonele <strong>de</strong> favorabilitate,şi a fenomenului <strong>de</strong> exces <strong>de</strong> umiditate. În cazul <strong>de</strong> faţă, acest fenomen areo acţiune limitativă atît <strong>de</strong> puternică, încît cele mai scăzute producţii seobţin în zona consi<strong>de</strong>rată altă dată foarte favorabilă (VELICAN, 1959) culturii<strong>de</strong> cartof.Influenţa excesului <strong>de</strong> umiditate se manifestă cu intensităţi ce <strong>de</strong>pindnu numai <strong>de</strong> regimul Qidric al solului, ci şi <strong>de</strong> măsura în care acesta se asociazăcu alţi factori. In majoritatea cazurilor, excesul <strong>de</strong> umiditate se asociazăcu atacuri foarte intense <strong>de</strong> mană (Phytophthora infestans) , putregaiumed (Erwinia phytophthora) şi cu o îmburuienare pronunţată. Efectul limitatival supraumezirii este mai evi<strong>de</strong>nt cînd după aceasta urmează o perioadăfoarte secetoasă, în care plantele au mult <strong>de</strong> suferit, sistemul radicularfiind superficial şi slab <strong>de</strong>zvoltat, mai ales pe soIurile grele (ROD, 1970),nu are capacitatea <strong>de</strong> a compensa apa pierdută prin transpiraţie.De asemenea
EXCESUL DE UMIDITATE ŞI PRODUCŢIA111în timpul secetei, .solul se contractă foarte puternic, "împietrindu-se" şi stînjenind<strong>de</strong>zvoltarea tuberculilor. Creşterea tuberculilor este limitată şi <strong>de</strong>temperaturile scăzute ce însoţesc perioa<strong>de</strong>le ploioase (BERINDEI, 1966).Aceste neajunsuri ale excesului <strong>de</strong> umiditate se materializează şi printr-omai redusă eficacitate a îngrăşămintelor, mai ales pe terenurile grele (ROD,1970) şi imposibilitatea executării lucrărilor la timp şi <strong>de</strong> bună calitate, productivitateascăzută a maşinilor, consumul ridicat <strong>de</strong> carburanţi şi În fina 1un cost foarte ridicat al tonei <strong>de</strong> tuberculi.b) Influenţa adîncimii apei treatice asupra producţiei <strong>de</strong> cartof. Rezultateleobţinute în anii 1972-1975 la cîmpul experimental <strong>de</strong> la Rădăuţi(tabelul 5) scot în evi<strong>de</strong>nţă faptul că în anul cu perioa<strong>de</strong> lungi cu exces <strong>de</strong>umiditate (1974), cînd nivelul apei freatice se apropie mult <strong>de</strong> suprafa ţa solului,producţia <strong>de</strong> cartof sca<strong>de</strong> foarte pronunţat pe terenul ncdrenat, cu pînă IaDepen<strong>de</strong>nţa producţiei <strong>de</strong> cartof <strong>de</strong> adîncimea pînă la apa freatică(Dcpen<strong>de</strong>nce of tuber yield on soi! <strong>de</strong>pth tilIthe un<strong>de</strong>rground water)Tabelul 5Producţie (tubcr yield), t/l1aApă freatică la ... m DrenajSemni-(Unclerground water (Draining) -x ci ficaţieat 1972 1973119741 197511 IO" meters) (mean) (diff.)0,5 - 12,4 4,3 1,2 9,7 9,7 mt+ 18,1 13,3 13,3 14,6 14,8 mt0,8-1,0 - 21,1 15,1 6,0 19,6 15,4 8,5 ***+ 21,6 18,9 19,3 21,8 20,4 5,6 ***DL 5% =DL 1% =DL 0,1% =1,0 1,01,3 1,41,8 2,14,6 1,46,4 2,08,8 2,91,2 t/ha. Apa freatică aflată la adîncime medie <strong>de</strong> 0,5 m a diminuat producţiacu 5,6-8,5 tlha tuberculi, comparativ cu recolta obţinută în parcelele încare apa freatică a fost la 0,8-1,0 m adîncime, pier<strong>de</strong>rile <strong>de</strong> recoltă fiind<strong>de</strong> 27-55% şi apropiindu-se în mare măsură <strong>de</strong> valorile obţinute <strong>de</strong> VANDE GOOR (1972).Adîncimea apei freatice a influenţat în foarte mare măsură şi calitateatuborculilor, conţinutul <strong>de</strong> a midon fiind mai scăzut la variantele cu apafreaticăla 0,5 m cu 2-3,3 unităţi amidon (14-16,2%), comparativ cu tuberculiiobţinuţi în parcelele în care oglinda apei freatice a fost la 0,8-1,0 m adîncime(17,3-18,2%).Determinărileefectuate în 1972 scot în evi<strong>de</strong>nţă şi o <strong>de</strong>teriorare a stăriifitosanitare a tub8rculilor, frecvenţa celor bolnavi fiind <strong>de</strong> 9,2-18,1 % inparcelele cu apa freatică la 0,5 m şi <strong>de</strong> 4,7-5,0% în cele cu apa freatică la0,8-1,0 m.c) Eficacitatea drenajului. Zvîntarca terenului după încetarea ploi lorse produce foarte încet, solul fiind supraumezit o perioadă în<strong>de</strong>lungată. Aceastase datoreşte texturii argiloase a solului (SIMOTA, 1956), predominării porilorfini şi prezenţei unei ape freatice sub presiune (HEBESTREIT, 1972). Caurmare, umiditatea solului se menţine la valori foarte ridicate (tabelul 6),chiar şi după 5-8 zi le <strong>de</strong> la încetarea ploilor.1.72,43.4t/hat/hat/ha
- Page 7 and 8:
5CONTENTSPortrait: VASILE COlvlARNE
- Page 9 and 10:
INHALTPortrait: VASILE COMARNESCU
- Page 11 and 12:
9c O ,LI, E P )K A HI1 EIIopTpeT: B
- Page 13 and 14:
PORTRETIn acest an ing. VASILE COMA
- Page 15:
LUC[~. ŞI'. LC.P.C., 1978, VOL. IX
- Page 18 and 19:
16II. GROZA.Semnificaţiile distrib
- Page 20 and 21:
18II. GROZAtului devine în bună p
- Page 22 and 23:
20II. GllOZANESCU) Ed. Agrosilvică
- Page 24 and 25:
22S. l\L\.N ŞI C. DH.AICAÎn preze
- Page 26 and 27:
24S. l\fAN ŞI r. DRAICATabelul 2In
- Page 28 and 29:
Tabelul 5Influenta epocii de p1anta
- Page 30 and 31:
28 S.· MAN ŞI r. DRAICA.condiţii
- Page 32 and 33:
30S. MAN ŞI C. DRAICAEFFECT OF PLA
- Page 34 and 35:
32S. MAN ŞI C. DRAICA(citat de Whi
- Page 36 and 37:
34S. MUREŞAN ŞI COLAB.structura,
- Page 38 and 39:
%171615141312II1098JfOO 3200 3300 ,
- Page 40 and 41:
38s. MUREŞAN ŞI COLAB.tatele expe
- Page 42 and 43:
40S. :MUREŞAN ŞI COLAH.der Stunde
- Page 44 and 45:
42H. BREDT ŞI C'OLAR.61'~r--- -f--
- Page 46 and 47:
44II. nnEDT ŞI
- Page 48 and 49:
46H. BREDT ŞI COLAB.mÎntelor util
- Page 50 and 51:
48H. BREm' ŞI COLAB.(5) Esen ta ef
- Page 53 and 54:
LUCR. şr. l.C.P.C., 1978, VOI,. IX
- Page 55 and 56:
DESIMEA CA FACTOR DE INTENSIVIZARE5
- Page 57 and 58:
DESIMEA CA FACTOR DE INTENSIVIZARE5
- Page 59 and 60:
DESIMEA CA FACTOR DE INTENSIVIZARE5
- Page 61 and 62: DESIMEACA FACTOR DE INTENSIVIZARE59
- Page 63 and 64: :r.UCR. ŞT. Le.p.c., 1918, TOL. IX
- Page 65 and 66: MARIREA DISTANŢEI INTRE RINDURI63I
- Page 67 and 68: l\IAIUREA DISTANŢEI INTRE RINDURI6
- Page 69 and 70: l\L:\PdItEA DISTANTEI INTItE HINDUm
- Page 71 and 72: MARIREA DISTANTEI INTRE RINDURI69Ta
- Page 73 and 74: l\IAIUIrEA DISTANTEI INTRE RINDUIU7
- Page 75 and 76: Tabelul 4Coeficienţii de corelaţi
- Page 77 and 78: MARInEA DISTANTEI INTHE nINDUHI 75Z
- Page 79 and 80: MARIREA DISTANTEI INTRE RINDUIli77p
- Page 81 and 82: MAmREA DISTANTEI INTRE RINDURI 79NE
- Page 83: MĂRIHEA DISTANŢEI INTRE RINDURI81
- Page 86 and 87: 84D. SCURTUTabelul 1Elemente biolog
- Page 88 and 89: 86 D. SCURTUe) Numărul de tubel'l;
- Page 90 and 91: 88D. SCURTUţiei neie. Realizarea u
- Page 92 and 93: 90D. SCURTUrile coeficientului de c
- Page 94 and 95: 92D. SCURTUNEW DATAABOUT THE OPTIMU
- Page 96 and 97: 94H. DREDT ŞI fOLAB.Pentru rezolva
- Page 98 and 99: ~/iD!JreErbiGid~- --- --mTraţary!e
- Page 100 and 101: 98H. BREDT ŞI COLAR.experienţe) f
- Page 102 and 103: 100H. BREDT ŞI (OLARcu încă 21-3
- Page 105 and 106: LUCR. ŞT. Le.p.e., 1978, VOL. IX10
- Page 107 and 108: EXCESUL DE UMIDITATE ŞI PRODUCTIA
- Page 109 and 110: EXCESUL DE UMIDITATE ŞI PRODUCTIA1
- Page 111: EXCESUL DE UMIDITATE ŞI PRODUCŢIA
- Page 115 and 116: EXCESUL DE UMIDITATE ŞI PRODUCŢIA
- Page 117 and 118: EXCESUL DE UMIDIŢATE ŞI PRODUCŢI
- Page 119: EXCESUL DE UMIDITATE ŞI PRODUCŢIA
- Page 122 and 123: 1201. SIMIONESCU ŞI COLAB.Primele
- Page 124 and 125: 1221. SIMIONEseu ŞI COLAB.Trebuie
- Page 126 and 127: 1241. SIMIONESCU ŞI COLAB.Cele mai
- Page 128 and 129: o(grade) 200-2 40E 60(J 80100 o4204
- Page 130 and 131: 126I. SIMIONESCU ŞI COLAB.22201864
- Page 132 and 133: 1281. SIMIONESCU ŞI COL~B.In condi
- Page 134 and 135: 1301. SIMIONESCU ŞI COLAB.Die haup
- Page 136 and 137: 132L. SĂPLĂCAN ŞI COLAH.Unele re
- Page 138 and 139: 134L. SĂPLĂCAN ŞI GOLA.B.la pant
- Page 140 and 141: 136L. SĂPLĂCAN ŞI COLAn.3. Stabi
- Page 142 and 143: 138L. SAPLACAN ŞI COLAn.Producţia
- Page 144 and 145: 140L. SĂPLĂCAN ŞI COLAB.tofului
- Page 146 and 147: 142A. POPESCU ŞI COLAB.METODA DE C
- Page 148 and 149: 144A. POPESCU ŞI COLAB.2. Plantare
- Page 150 and 151: 146A. POPESCU ŞI (OLAB.,\.1. Bufuc
- Page 152 and 153: 148A. POPESCU ŞI COLAH.W7a;lsch.Ca
- Page 154 and 155: PRESIUNEAÎNAlTIMEA DU1ELOR fATA DE
- Page 156 and 157: 152 A. POPESCU ŞI COLARNr. .,. 'CO
- Page 158 and 159: A. POPESCU şr COLAB.154BIBLIOGRAFI
- Page 160 and 161: 156N. URIA ŞI COL An.favorizează
- Page 162 and 163:
158N. BRIA ŞI COLAn.REZULTATE OBŢ
- Page 164 and 165:
160N. BRIA ŞI COLAR.combinele este
- Page 166 and 167:
162.N. BRlA ŞI COLAB.privind sigur
- Page 168 and 169:
164N. DIUA ŞI rOL\B.a distanţei d
- Page 170 and 171:
166N. BRIA ŞI COLAB.S = 55,032393
- Page 172 and 173:
168N. BRIA ŞI COLAB.Caler;oria sol
- Page 174 and 175:
170N. BRIA ŞI roLAB.of moisture. A
- Page 177 and 178:
Luca. ŞT. Lc.p.e., 1978, VOL. IX17
- Page 179 and 180:
SENSIBILITATEA TUBERCULILOR LA PUTR
- Page 181 and 182:
SENSIBILITATEA TUBERCUULOR LA PUTRE
- Page 183 and 184:
SENSIBILITATEA TUBERCULILOR LA PUTR
- Page 185 and 186:
LUCR. ŞT. LC.P.C., 1978, VOL. IXAS
- Page 187 and 188:
EFICIENŢA EcoNoi\nc A MECAN17..A
- Page 189 and 190:
EFICIENŢA ECONOMICA A MEfANIZĂRII
- Page 191 and 192:
EFICIENŢA ECONOMICĂ A. MECANIZĂR
- Page 193 and 194:
LUCR. ŞT. Lc.p.e., 1978, VOL. IXSI
- Page 195 and 196:
OPTIMIZAREA FEUTlLIZAHII PRIN MODEL
- Page 197 and 198:
OPTIMIZAREA FERTILIZĂH.H PRIN MODE
- Page 199 and 200:
OPTIMIZAREA FERTILIZĂRH PRIN :MODE
- Page 201 and 202:
-~ ---OPTIMIZAREA· FERTILlZARJI PR
- Page 203 and 204:
OPTIMIZAREA FERTILIZĂRH PRJN MODEL
- Page 205 and 206:
OPTIMIZAREA FERTILIZARH PRIN MODEL
- Page 207:
Ol'TIl\IIZA.HEA FEllTILIZARH PRIN M
- Page 210 and 211:
206C. TEODORESCUcampanie susţinut
- Page 212 and 213:
208C. TEODORESCUABOUT POTATO STORY
- Page 215:
Redactor: ing. B. CLĂTlCITehnoreda