10.07.2015 Views

anale 9.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

anale 9.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

anale 9.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

SHOW MORE
SHOW LESS
  • No tags were found...

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

INFLUENŢA ROTAŢIEI LA CARTOF47pll Ca elo/tI!ilRAIS(J1f6,1 104 Q .• ''"">--:- '. '. 5·.:·•••~7S,ll 6916Z4Z~•• ZZL.-:-"._.'._:_._- ZI ...... • •••• ..'r,.o,Z9 53.8r'iJ,27'" "0,23r'O,13'~o.~71'"~ U16Y'6,2~,o.02:xy·.1y.6,59f23:X'QOO2 :x 'y'2i; 3'/36r'0002".1j:I/J,2'Oil2X-O,o007:r 2Fig. 4 - Relaţia dintre efectul <strong>de</strong> rotaţie şi principalii indici agrochimici ai solului (Regresiicalculate <strong>pentru</strong> producţia <strong>de</strong> cartof obţinută în anul 6, la cele n = 30 rotaţii cercetate)(Relationship between crop rotation eHeet and main agrochemical indicesof soil; expressed by yield obtained in 6th year at 30 variants of crop rotations)Urrruue acestei situaţii, s-au (.maliz.~t prin regresie multiplă şi alţi numrroşifactori cau7ali (<strong>de</strong> fjzica solului, fitopato!ogie, agrofitotehnie, tehnologieetc.), care să pxplice amplitudiniJe mari <strong>de</strong> producţie, <strong>de</strong> 15,7 şi 10,5 Lhaobţinute în anul () lTI raport cu cele 30 rotaţii stufiiate. Dar <strong>pentru</strong> toţi fadoriianal!zaţi, inclusiv cei <strong>de</strong> chimia solului, <strong>de</strong>terminaţia toi aU\ <strong>pentru</strong> efectul<strong>de</strong> rotatie a rf'zultat maximum ))0%, restul atribuindu-se altor factori,cel mai probabil din domeniul <strong>de</strong> biologia, microhiologia, biochimia, enzimologiasolului (PAPACOSTEA, 1977, LISTE, 1976; STAICU, 1977). "Fenon1f'nelebiologicecare se <strong>de</strong>sf.ăşoară sub nivelul solului", scria în acest sensVEZ încă acum 12 ani (1966) ~,nu an trezit încă interesul cercetătorilor. Estetotusi vorba <strong>de</strong> bazele însesi ale fertilit3tii solului, dar al c~rel studiu estedificil şi complex". De aceea şi prezenteie cercetări urmează să fie dirijatemai mult îl1 această direcţie, în strînsă cooperare cu domeniile respective.CONCLUZII ŞI APLICAŢII. (1) in producţia intensivă a cartofului, rotaţiaplantelor d~vine un factor <strong>de</strong> mare importanţ5 <strong>pentru</strong> realizarea <strong>de</strong> producţiimari, constante şi <strong>de</strong> calitate. 30 !'otaţii diferite, <strong>de</strong> 3 şi 6 ani, au generatamplitudini medii <strong>de</strong> producţie <strong>de</strong> 10,5 şi 15,7 tone/ha sau respectiv <strong>de</strong> 30şi G5%. (2) Factorul îngrăşămîntnu ii compensat efectul <strong>de</strong> rotaţie, ci dimpotrivă,uti1i7arE'a îngrăşămintelor impune marirea atenţiei şi <strong>pentru</strong> factorulrotaţie. (3) Optimi~area rotaţiilor s-a dovedit un mijloc eficient <strong>de</strong> prevenirea atacului <strong>de</strong> mană şi gîndac din Colorado şi <strong>de</strong> mărire a eficienţei îngrăşămintelorutilizate. (4) Elementul <strong>de</strong>terminant al efectului <strong>de</strong> rotaţie a rezultatproporţia <strong>de</strong> cartof din rota ţie, <strong>pentru</strong> C:lff' limitele maxirr;t;'> au rezultatcirca 67 % la Secuif'ni şi numai 33-40,% pe solul humico-gleic <strong>de</strong> la Braşov.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!