anale 9.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

66M. BERINDEI ŞI COLAB.METODA DE CERCETARE. În anii 1974 şi 1975 s-a organizat o experienţă în 18localităţi din ţară, în cele mai variate condiţii de climă şi sol, atît Ia cultura irigată cît şi lacultura neirigată. Experienţa a fost polifactorială, de tipul 2X 2X 4X 5 în anul 1974de tipul 2X 4X 4X 3 în anul 1975. În primul an experimental fadorii şi graduările auurmătoarele:A = nivele de fertilizare: al agrofond moderat (N 60, P205 60, KzO 40) şi 3 2 =agrofond bogat (N = 120, P::P5 120, K 2 0 80, + 30 tone/ha gunoi de grajd).B = Talia soiurilor: două tipuri de talie (scundă şi înaltă) în zona cartofului pentru consumtimpuriu şi de vară soiurile Ostar3 şi respectiv Desiree, iar în zona cartofului pentruconsum de toamnă-iarnă soiurile Desiree şi respectiv Ora. Soiurile menţionate sîntabordate doar sub aspectul habitusului şi al pretabilităţii lor la mecanizare.C Desimea de plantare: CI = 30000 cuiburi la hectar; C2 45000 cuiburi la hectar;c 3 60000 cuiburi la hectar; c 4 = 75 000 cuiburi la hectar.D Distanţe între rînduri: dl = 60 cm, dz 70 cm, d; = 75 cm, d 4 80 cm, d 590 cm.În al doilea an experimental, pentru o mai justă apreciere a producţiei la diferite distanţeîntre rînduri pentru cele patru desimi de plantare, s-au luat în studiu trei mărimi alematerialului de plantat, cu diametru! de 30; 45 şi 60 mm. S-a renunţat la distanţa intermediarăde 75 cm între rînduri şi la factorul nivel de fertilizare, folosindu-se un singur agrofond:N 120, P 2 0 5 = 120, KzO = 80 kg/ha şi 30 tone de gunoi de ~rajd/ha.Procentul de argilă din soIurile pe care s-a lucrat reprezintă fracţia granulometrică dinsol sub 0,002 mm, iar textura solului a fost stabilită în urma analizelor de fizica solului privindraportul Între nisip, praf şi argilă pe adîncimea 15-20 cm după metoda triunghiuluitexturii (CHIRIŢA-BURT, citat de OBREJANU, 1964).Experimentarea principalilor factori de mediu şi sol, naturali şi agrofitotehnici, estedirijată după principiul parcelelor subdivizate.Calculele şi interpretarea rezultatelor s-au făcut separat pe cei doi ani, atît pentrucultura neirigată, cît şi pentru cultura irigată, prin metoda analizei varianţei, regresiei multipleşi ecuaţiilor polinomiale, pentru producţia totală de tuberculi, producţia comercială (tuberculimai mari de 40 mm), numărul de tuberculi la cuib şi greutatea medie a unui tubercul.REZULTATELE OBŢINUTE ŞI DISCUŢII. S-a experimentat dupăschema din fig. 2 pentru cultura neirigată a cartofului.În anul 1974, rezultatele de producţie din 10 localităţi cuprinse în douăzone climatice scot în evidenţă diferenţe foarte semnificative între variantelede distanţe dintre rînduri, precum şi interacţiuni,semnificative pentru producţie,între fadorul distanţa între rînduri şi fadorul sol cu procent diferit deargilă, şi între fadorul distanţă şi fadorul zonă climatică - umedă sausubumedă (tabelul 1). Datorită diferenţelor foarte mari existente între zoneleclimatice şi între soIurile cu conţinut diferit de argilă chiar în cadrul aceleiaşizone, producţia de tuberculi a depins în primul rînd de aceşti fadori. Astfel,pentru combinaţiile de fadori de ordinul 2 (distanţe X desimt X procent deargilă; distanţe X desimi X zone; distanţe X talie soi X procent de argilă;distanţe X talie soi X zone; distanţe X procent de argilă X zone) se constatăin teracţiuni semnificative, datorate în pri mul rînd însuşirilor diferite de soldintre localităţi, precum şi diferenţelor climatice mari între zone. Analizînddiferenţele între distanţe şi interacţiunile acestora cu zonele şi agrofondurileexperimentate, în medie pe 10 localităţi se constată că, pe măsură ce creştedistanţa între rînduri, producţia de tuberculi are tendinţa de scădere, însăîntre limitele de 70 şi 80 cm diferenţele sînt mici şi neasiguratestatistic (tabe-