46H. BREDT ŞI COLAB.mÎntelor utilizate (tabelul 4), ele îmhunătăţire a calităţii recoltei şi alte aspecteimportante în producţia carfofului.Toate aceste rezultate au contribuit <strong>de</strong> asemenea la conturarea dariia modului cum trebuie încadrată şi dirijată rotaţia plantelor în producţiamO<strong>de</strong>rnă, intensiy~ a cartofuluL Nu asolamente traditionale, fixe si sablon,ci rota(ii f1r,xibile, adaptahile la teritoriul organjz~t ~l unităţilor, 'la 'calitateadiferit3 a parcelelor, la indicatorii <strong>de</strong> plan, la gradul <strong>de</strong> îmburuienarespecific parcelelor etc. Rotaţia l'lantelor trehuie> să <strong>de</strong>vină o secvenţă te~1nologidi<strong>de</strong> bază <strong>pentru</strong> proiectarea şi dirijarea" ~n sistem" a numeroase alte elemente<strong>de</strong> tehnok·gie (ftrtilizare, corn baterea bllruienilor, bolilor ~i dăunătorilor,lucrările solului etc.).Eficienţa îngrăşămintelor aplicate în funcţie <strong>de</strong> rotaţie.(Efficiency of fertilizers applied in function of rotation system)Date medii pe cîte 80 <strong>de</strong>terminăriBRAŞOVSECUENITabelul 4sporul mediu <strong>de</strong> pro-sporul mediu <strong>de</strong> pro-Rotaţiileîn ordinea sporurilorducţie dat <strong>de</strong> îngră- ducţie dat <strong>de</strong> îngră<strong>de</strong>producţie realizate.şămintekg tuberşămintekg tuber-(Rotation systems) (Average increase cuIi per (Average increase cuIi perof yield) kg NPI( of yield) kg NPKUha I % tlhaI %1- 5 8,5 56 17 3,2 12 76-10 10,8 79 23 5,1 19 1111-15 12,4 95 26 7,1 29 1516-20 13,5 96 28 8,7 37 1821-25 14,4 95 30 11,4 44 2426-30 15,7 111 33 13,4 56 28Dar <strong>pentru</strong> realizarea aC2stor <strong>de</strong>zi<strong>de</strong>rate, se impune p.?i!run<strong>de</strong>rea şi cunoaşit:'feacît mai exactă a cauzalităţii şi a esenţei fenomenului <strong>de</strong> rotaţie,rlirijarea meranismului acestui fenomen nu numai prin interme·diul planteici şi prin alte măsuri şi mijloace tehnologice.De aceea a fost analizată, în continuflre, pe baza a numeroase date dinliteratură (DORNEANU, 1968; PINTILI,E şi SIN, 1974; STAICU, 1977),relaţia dintre efectul <strong>de</strong> rotaţie şi principalii indici agrochimici ai solului(figura 4). Deci în ce măsură efectul <strong>de</strong> rotaţie, exprimat aici priIl variatiaproducţiilor obţinute (13-28 t la Br
INFLUENŢA ROTAŢIEI LA CARTOF47pll Ca elo/tI!ilRAIS(J1f6,1 104 Q .• ''"">--:- '. '. 5·.:·•••~7S,ll 6916Z4Z~•• ZZL.-:-"._.'._:_._- ZI ...... • •••• ..'r,.o,Z9 53.8r'iJ,27'" "0,23r'O,13'~o.~71'"~ U16Y'6,2~,o.02:xy·.1y.6,59f23:X'QOO2 :x 'y'2i; 3'/36r'0002".1j:I/J,2'Oil2X-O,o007:r 2Fig. 4 - Relaţia dintre efectul <strong>de</strong> rotaţie şi principalii indici agrochimici ai solului (Regresiicalculate <strong>pentru</strong> producţia <strong>de</strong> cartof obţinută în anul 6, la cele n = 30 rotaţii cercetate)(Relationship between crop rotation eHeet and main agrochemical indicesof soil; expressed by yield obtained in 6th year at 30 variants of crop rotations)Urrruue acestei situaţii, s-au (.maliz.~t prin regresie multiplă şi alţi numrroşifactori cau7ali (<strong>de</strong> fjzica solului, fitopato!ogie, agrofitotehnie, tehnologieetc.), care să pxplice amplitudiniJe mari <strong>de</strong> producţie, <strong>de</strong> 15,7 şi 10,5 Lhaobţinute în anul () lTI raport cu cele 30 rotaţii stufiiate. Dar <strong>pentru</strong> toţi fadoriianal!zaţi, inclusiv cei <strong>de</strong> chimia solului, <strong>de</strong>terminaţia toi aU\ <strong>pentru</strong> efectul<strong>de</strong> rotatie a rf'zultat maximum ))0%, restul atribuindu-se altor factori,cel mai probabil din domeniul <strong>de</strong> biologia, microhiologia, biochimia, enzimologiasolului (PAPACOSTEA, 1977, LISTE, 1976; STAICU, 1977). "Fenon1f'nelebiologicecare se <strong>de</strong>sf.ăşoară sub nivelul solului", scria în acest sensVEZ încă acum 12 ani (1966) ~,nu an trezit încă interesul cercetătorilor. Estetotusi vorba <strong>de</strong> bazele însesi ale fertilit3tii solului, dar al c~rel studiu estedificil şi complex". De aceea şi prezenteie cercetări urmează să fie dirijatemai mult îl1 această direcţie, în strînsă cooperare cu domeniile respective.CONCLUZII ŞI APLICAŢII. (1) in producţia intensivă a cartofului, rotaţiaplantelor d~vine un factor <strong>de</strong> mare importanţ5 <strong>pentru</strong> realizarea <strong>de</strong> producţiimari, constante şi <strong>de</strong> calitate. 30 !'otaţii diferite, <strong>de</strong> 3 şi 6 ani, au generatamplitudini medii <strong>de</strong> producţie <strong>de</strong> 10,5 şi 15,7 tone/ha sau respectiv <strong>de</strong> 30şi G5%. (2) Factorul îngrăşămîntnu ii compensat efectul <strong>de</strong> rotaţie, ci dimpotrivă,uti1i7arE'a îngrăşămintelor impune marirea atenţiei şi <strong>pentru</strong> factorulrotaţie. (3) Optimi~area rotaţiilor s-a dovedit un mijloc eficient <strong>de</strong> prevenirea atacului <strong>de</strong> mană şi gîndac din Colorado şi <strong>de</strong> mărire a eficienţei îngrăşămintelorutilizate. (4) Elementul <strong>de</strong>terminant al efectului <strong>de</strong> rotaţie a rezultatproporţia <strong>de</strong> cartof din rota ţie, <strong>pentru</strong> C:lff' limitele maxirr;t;'> au rezultatcirca 67 % la Secuif'ni şi numai 33-40,% pe solul humico-gleic <strong>de</strong> la Braşov.
- Page 7 and 8: 5CONTENTSPortrait: VASILE COlvlARNE
- Page 9 and 10: INHALTPortrait: VASILE COMARNESCU
- Page 11 and 12: 9c O ,LI, E P )K A HI1 EIIopTpeT: B
- Page 13 and 14: PORTRETIn acest an ing. VASILE COMA
- Page 15: LUC[~. ŞI'. LC.P.C., 1978, VOL. IX
- Page 18 and 19: 16II. GROZA.Semnificaţiile distrib
- Page 20 and 21: 18II. GROZAtului devine în bună p
- Page 22 and 23: 20II. GllOZANESCU) Ed. Agrosilvică
- Page 24 and 25: 22S. l\L\.N ŞI C. DH.AICAÎn preze
- Page 26 and 27: 24S. l\fAN ŞI r. DRAICATabelul 2In
- Page 28 and 29: Tabelul 5Influenta epocii de p1anta
- Page 30 and 31: 28 S.· MAN ŞI r. DRAICA.condiţii
- Page 32 and 33: 30S. MAN ŞI C. DRAICAEFFECT OF PLA
- Page 34 and 35: 32S. MAN ŞI C. DRAICA(citat de Whi
- Page 36 and 37: 34S. MUREŞAN ŞI COLAB.structura,
- Page 38 and 39: %171615141312II1098JfOO 3200 3300 ,
- Page 40 and 41: 38s. MUREŞAN ŞI COLAB.tatele expe
- Page 42 and 43: 40S. :MUREŞAN ŞI COLAH.der Stunde
- Page 44 and 45: 42H. BREDT ŞI C'OLAR.61'~r--- -f--
- Page 46 and 47: 44II. nnEDT ŞI
- Page 50 and 51: 48H. BREm' ŞI COLAB.(5) Esen ta ef
- Page 53 and 54: LUCR. şr. l.C.P.C., 1978, VOI,. IX
- Page 55 and 56: DESIMEA CA FACTOR DE INTENSIVIZARE5
- Page 57 and 58: DESIMEA CA FACTOR DE INTENSIVIZARE5
- Page 59 and 60: DESIMEA CA FACTOR DE INTENSIVIZARE5
- Page 61 and 62: DESIMEACA FACTOR DE INTENSIVIZARE59
- Page 63 and 64: :r.UCR. ŞT. Le.p.c., 1918, TOL. IX
- Page 65 and 66: MARIREA DISTANŢEI INTRE RINDURI63I
- Page 67 and 68: l\IAIUREA DISTANŢEI INTRE RINDURI6
- Page 69 and 70: l\L:\PdItEA DISTANTEI INTItE HINDUm
- Page 71 and 72: MARIREA DISTANTEI INTRE RINDURI69Ta
- Page 73 and 74: l\IAIUIrEA DISTANTEI INTRE RINDUIU7
- Page 75 and 76: Tabelul 4Coeficienţii de corelaţi
- Page 77 and 78: MARInEA DISTANTEI INTHE nINDUHI 75Z
- Page 79 and 80: MARIREA DISTANTEI INTRE RINDUIli77p
- Page 81 and 82: MAmREA DISTANTEI INTRE RINDURI 79NE
- Page 83: MĂRIHEA DISTANŢEI INTRE RINDURI81
- Page 86 and 87: 84D. SCURTUTabelul 1Elemente biolog
- Page 88 and 89: 86 D. SCURTUe) Numărul de tubel'l;
- Page 90 and 91: 88D. SCURTUţiei neie. Realizarea u
- Page 92 and 93: 90D. SCURTUrile coeficientului de c
- Page 94 and 95: 92D. SCURTUNEW DATAABOUT THE OPTIMU
- Page 96 and 97: 94H. DREDT ŞI fOLAB.Pentru rezolva
- Page 98 and 99:
~/iD!JreErbiGid~- --- --mTraţary!e
- Page 100 and 101:
98H. BREDT ŞI COLAR.experienţe) f
- Page 102 and 103:
100H. BREDT ŞI (OLARcu încă 21-3
- Page 105 and 106:
LUCR. ŞT. Le.p.e., 1978, VOL. IX10
- Page 107 and 108:
EXCESUL DE UMIDITATE ŞI PRODUCTIA
- Page 109 and 110:
EXCESUL DE UMIDITATE ŞI PRODUCTIA1
- Page 111 and 112:
EXCESUL DE UMIDITATE ŞI PRODUCŢIA
- Page 113 and 114:
EXCESUL DE UMIDITATE ŞI PRODUCŢIA
- Page 115 and 116:
EXCESUL DE UMIDITATE ŞI PRODUCŢIA
- Page 117 and 118:
EXCESUL DE UMIDIŢATE ŞI PRODUCŢI
- Page 119:
EXCESUL DE UMIDITATE ŞI PRODUCŢIA
- Page 122 and 123:
1201. SIMIONESCU ŞI COLAB.Primele
- Page 124 and 125:
1221. SIMIONEseu ŞI COLAB.Trebuie
- Page 126 and 127:
1241. SIMIONESCU ŞI COLAB.Cele mai
- Page 128 and 129:
o(grade) 200-2 40E 60(J 80100 o4204
- Page 130 and 131:
126I. SIMIONESCU ŞI COLAB.22201864
- Page 132 and 133:
1281. SIMIONESCU ŞI COL~B.In condi
- Page 134 and 135:
1301. SIMIONESCU ŞI COLAB.Die haup
- Page 136 and 137:
132L. SĂPLĂCAN ŞI COLAH.Unele re
- Page 138 and 139:
134L. SĂPLĂCAN ŞI GOLA.B.la pant
- Page 140 and 141:
136L. SĂPLĂCAN ŞI COLAn.3. Stabi
- Page 142 and 143:
138L. SAPLACAN ŞI COLAn.Producţia
- Page 144 and 145:
140L. SĂPLĂCAN ŞI COLAB.tofului
- Page 146 and 147:
142A. POPESCU ŞI COLAB.METODA DE C
- Page 148 and 149:
144A. POPESCU ŞI COLAB.2. Plantare
- Page 150 and 151:
146A. POPESCU ŞI (OLAB.,\.1. Bufuc
- Page 152 and 153:
148A. POPESCU ŞI COLAH.W7a;lsch.Ca
- Page 154 and 155:
PRESIUNEAÎNAlTIMEA DU1ELOR fATA DE
- Page 156 and 157:
152 A. POPESCU ŞI COLARNr. .,. 'CO
- Page 158 and 159:
A. POPESCU şr COLAB.154BIBLIOGRAFI
- Page 160 and 161:
156N. URIA ŞI COL An.favorizează
- Page 162 and 163:
158N. BRIA ŞI COLAn.REZULTATE OBŢ
- Page 164 and 165:
160N. BRIA ŞI COLAR.combinele este
- Page 166 and 167:
162.N. BRlA ŞI COLAB.privind sigur
- Page 168 and 169:
164N. DIUA ŞI rOL\B.a distanţei d
- Page 170 and 171:
166N. BRIA ŞI COLAB.S = 55,032393
- Page 172 and 173:
168N. BRIA ŞI COLAB.Caler;oria sol
- Page 174 and 175:
170N. BRIA ŞI roLAB.of moisture. A
- Page 177 and 178:
Luca. ŞT. Lc.p.e., 1978, VOL. IX17
- Page 179 and 180:
SENSIBILITATEA TUBERCULILOR LA PUTR
- Page 181 and 182:
SENSIBILITATEA TUBERCUULOR LA PUTRE
- Page 183 and 184:
SENSIBILITATEA TUBERCULILOR LA PUTR
- Page 185 and 186:
LUCR. ŞT. LC.P.C., 1978, VOL. IXAS
- Page 187 and 188:
EFICIENŢA EcoNoi\nc A MECAN17..A
- Page 189 and 190:
EFICIENŢA ECONOMICA A MEfANIZĂRII
- Page 191 and 192:
EFICIENŢA ECONOMICĂ A. MECANIZĂR
- Page 193 and 194:
LUCR. ŞT. Lc.p.e., 1978, VOL. IXSI
- Page 195 and 196:
OPTIMIZAREA FEUTlLIZAHII PRIN MODEL
- Page 197 and 198:
OPTIMIZAREA FERTILIZĂH.H PRIN MODE
- Page 199 and 200:
OPTIMIZAREA FERTILIZĂRH PRIN :MODE
- Page 201 and 202:
-~ ---OPTIMIZAREA· FERTILlZARJI PR
- Page 203 and 204:
OPTIMIZAREA FERTILIZĂRH PRJN MODEL
- Page 205 and 206:
OPTIMIZAREA FERTILIZARH PRIN MODEL
- Page 207:
Ol'TIl\IIZA.HEA FEllTILIZARH PRIN M
- Page 210 and 211:
206C. TEODORESCUcampanie susţinut
- Page 212 and 213:
208C. TEODORESCUABOUT POTATO STORY
- Page 215:
Redactor: ing. B. CLĂTlCITehnoreda