anale 9.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

34S. MUREŞAN ŞI COLAB.structura, cît şi modul de aprovizionare în elemente nutritive: de la soIuri uşoare, cu 92%nisip şi 5,7% argilă, cu 0,82% humus, 0,20% N, 6,6% P Z 0 5 , 15,0% KzO la Bechet (jud. Dolj),pînă la soIuri mijlocii spre grele, cu 40,8% nisip, 33,5% argilă, cu 1,9% humus, 4,6% P:P5şi 18,5% KzO, cum sînt cele de la Suceava. Pentru caracterizarea condiţiilor c1imatice s-auurmărit temperatura, precipitaţiile, orele de strălucire a soarelui şi altitudinea, care au fostfoarte variate de la o localitate la alta.Soiurile de cartof experimentate au fost: Bintje, Măgura, Merkur şi Ora, plantate dupămetoda patratului latin şi recoltate la maturitate. Probele medii de tuberculi au fost analiz6lteasupra conţinutului în amidon prin metoda fizică, pe baza greutăţii specifice, cu ajutorulbalanţei. Prelucrarea datelor s-a făcut prin metoda corelaţiilor multiple luînd în calcul unset de 420 elemente.REZULTATE OBŢINUTE. Rezultatele medii pc anii 1968-'-1970 scotîn evidenţă contribuţia factorilor studiaţi asupra acumulării amidonului Întuberculii de cartof (tabelul 1). Datele obţinute demonstrează importanţasoiului în acumularea amidonului. Faţă de determinaţia totală a factorilorstudiaţi, soiul participă cu 33,17%. Se poate conchide că soiul, indiferentFactorii determinanţi ai conţinutul de amidon la cartof(Factors determining the starch content of potato tubers)Tabelul 1Determinaţia totală = 0,250Factorii*) IDoto'min'tiaI D-D 1IleooL do cO'O