142A. POPESCU ŞI COLAB.METODA DE CERCETARE. Experimentarea agregatelor luate în discuţie a fostefectuată în paralel în diferite localităţi, <strong>de</strong>terminîndu-se indicii calitativi <strong>de</strong> lucru dupăcum urmează: gradul <strong>de</strong> mărunţire Ia lucrările <strong>de</strong> pregătire a terenului; uniformitatea <strong>de</strong>distribuţie şi precizia <strong>de</strong> plantare la maşinile <strong>de</strong> plantat cartof: uniformitatea <strong>de</strong> distribuţiea picăturilor la maşinile <strong>de</strong> combatere a bolilor şi dăunătorilor.Rezultatele obţinute au fost analizate prin prisma aplicabilităţii imediate în producţiea diferitelor meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> lucru, în scopul efectuării lucrărilor cu indici calitativi <strong>de</strong>lucru şi <strong>de</strong> exploatare la un nivel optim.REZULTATE OBŢINUTE1. Pregătirea terenului în ve<strong>de</strong>rea plantării. Lucrările <strong>de</strong> pregătire aterenului în primăvară au drept scop realizarea unui pat germinativ corespunzătorîn vcdcrea plantării cartofului, prin mărunţirca, afînarc'a şi nivelarcasolului, conform cerinţelor agrotchnice.Marca diversitate a tipurilor <strong>de</strong> sol şi umiditatea acestora în perioadaoptimă <strong>de</strong> lucru impun <strong>pentru</strong> evitarea tasării, alegerea dintr-o gamă largă<strong>de</strong> maşini <strong>de</strong>stinate pregătirii patului germinativ, a celor mai corespunzătoareîn ve<strong>de</strong>rea efectuării lucrării în condi ţii optime.Un aspect <strong>de</strong>osebit al lucrărilor <strong>de</strong> pregătire a terenului îl constituiefaptul că <strong>de</strong> corectitudinea execuţiei lor <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> în foarte mare măsură şi ca litatealucrărilor ce urmează, iar dintre acestea, recoltarea cumulează şi scoateîn evi<strong>de</strong>nţă greşelile care s-au efectuat în cursul executării mecanizate a lucrărilor.În tabelul 1 este prezentată influenţa gradului <strong>de</strong> mărunţire a terenuluiasupra indicilor calHativi <strong>de</strong> lucru ai combinei. Din analiza datelor rezultăTabelul 1Influenţa gradului <strong>de</strong> mărunţire asupra indicilor <strong>de</strong> lucru calitativi ai combinei*)(Effect of !ack of c10ds on work indices of combine)TexturaMaşina Indici <strong>de</strong> lucru(Machine of (Clods. %, nisipostillage) impurities %) (Sandy) luto-nisipos Iluto, IClaY,Y)1 luto-argilosGD-4+GCR-l,7 Bulgări % 9,1 20,0 21,1 22,1Impurităţi % 27,9 23,7 38,7 72,6FreZa Bulgări % 5,3 13,5 14,5 17,3Impurităţi % 16,0 19,0 24,7 40,3GCO-3 Bulgări % 8,8 19, I 17,9 19,9Impurităţi % 21,6 21,5 29,2 70,0CCT-4 Bulgări % - 17,2 20,0 25,0Impurităţi % - 24,7 28,0 66,4GD-4 şi GCO-3 Bulgări % 7,8 18,3 17,5 19,8Impurităţi % 26,1 22,3 29,0 69,1CCT-4 şi GCO-3 Bulgări % - 17,5 17,4 22,6Impurităţi % - 23,0 28,4 63,8*) Impurităţile <strong>de</strong> pe masa <strong>de</strong> sortare a combinei nu s-au eliminat manual.I
MECANIZAREA CULTURII CARTOFULUl143superioritatea din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re calitativa lucrărilor efectuate cu freza,aceasta <strong>pentru</strong> că procentul <strong>de</strong> bulgări (cu dimensiuni mai mari <strong>de</strong> 3 cm) existenţiîn bilon înainte <strong>de</strong> recoltare, precum şi impurităţile (procentul <strong>de</strong> bulgăriexistenţi pe masa combinei) în materialul recoltat este cel mai mic.Deoarece însă această lucrare este mai costisitoare, se va prefera combinaţia<strong>de</strong> lucrări cu cultivatorul CCT-4 + grapa cu colţi oscilanţi GCO-3 saugrapa cu discuri GD-4 + GCO-3, cu condiţia ca lucrarea cu grapa oscilantăsă se facă la un interval <strong>de</strong> 1....:-6 ore după trecerea primei unelte. În caz contrar,efectul lucrării este mult diminuat, prin întîrzierea <strong>de</strong>zagregării bulgărilor,~are în aceste condiţii se sfarmă insuficient sau <strong>de</strong>locIn tabelul 2 sînt prezentate gra<strong>de</strong>le <strong>de</strong> mărunţire realizate la pregătireaterenului pe aceleaşi parcele şi se poate observa uşor concordanţa între rezultateleobţinute la pregătirea terenului şi cele <strong>de</strong> la recoltare.Deoarece maşinile <strong>pentru</strong> pregătirea terenului sînt simple din punct <strong>de</strong>ve<strong>de</strong>re constructiv şi nu ridică probleme <strong>de</strong>osebite <strong>de</strong> exploatare, concluziilecare se <strong>de</strong>sprind din datele cuprinse în tabelul 2 au o importanţă practică<strong>de</strong>osebită, întrucît uşurează alegerea agregatului a<strong>de</strong>cvat condiţiilor <strong>de</strong> solrespective, c:ccasta fiind una din problemele cheie în asigurarea unor lucrăricorespunzătoare din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re calitativ. Astfel rezultă că pe terenurinisipoase şi Iuto-nisipoase se poate lucra cu oricare din agrcgate1cGradul <strong>de</strong> mărunţire a solului la pregătirea terenului(Percentage of good small glomerules of soil aHer tillage before planting)Gradul <strong>de</strong> mărunţire la pregătirea terenului, %Tabelul 2'Maşina(Machine)oblpo, (S'OdY>1 luto-nisipos Iluto, tClayey>·1 luto-argilosGD-4 + GCR-l,7 92,3 86,7 85,5 84,2Fleza 98,3 97,0 96,2 95,6GCO-3 95,5 95,0 94,5 92,8CCI-4 - 91,2 90,1 80,7GD-4 + GCR-l,7 şi GCO-3 93,7 94,5 94,4 92,7CCI-4 + GCO-3 - 94,7 93,9 93,8prezentate şi este do preferat grapa GCO-3; po soIurile lutoase se poatelucra cu grapa GCO-3 sau cultivatorul CCT-4 prin 1-2 treceri sau se poatecompleta lucrarea <strong>de</strong> discuit sau cultivat cu o grăpare cu GCO-3 (ultimele 2variante), dar după un interval <strong>de</strong> maximum 6 ore, iar pe terenuri luto-argiloase,cînd celelalte agregate nu dau rezultate scontate, se poate folosi frezaFPP-l, 3, care realizează cei mai buni indici calitativi, dar şi cel mai ridicatcost al lucrării.Pentru a preîntîmpina tasarea solului prin treceri repetate, la LC.P.C.Braşov a fost realizată agregarea maşinilor: cultivator cu organe elasticedin componenţa CPPGS şi grapă cu colţi oscilanţi GCO-3, agregat care executăo lucrare asemănătoare cu combinaţia cultivator CCT-4Lj- grapă GCO-3,dar la o singură trecere.
- Page 7 and 8:
5CONTENTSPortrait: VASILE COlvlARNE
- Page 9 and 10:
INHALTPortrait: VASILE COMARNESCU
- Page 11 and 12:
9c O ,LI, E P )K A HI1 EIIopTpeT: B
- Page 13 and 14:
PORTRETIn acest an ing. VASILE COMA
- Page 15:
LUC[~. ŞI'. LC.P.C., 1978, VOL. IX
- Page 18 and 19:
16II. GROZA.Semnificaţiile distrib
- Page 20 and 21:
18II. GROZAtului devine în bună p
- Page 22 and 23:
20II. GllOZANESCU) Ed. Agrosilvică
- Page 24 and 25:
22S. l\L\.N ŞI C. DH.AICAÎn preze
- Page 26 and 27:
24S. l\fAN ŞI r. DRAICATabelul 2In
- Page 28 and 29:
Tabelul 5Influenta epocii de p1anta
- Page 30 and 31:
28 S.· MAN ŞI r. DRAICA.condiţii
- Page 32 and 33:
30S. MAN ŞI C. DRAICAEFFECT OF PLA
- Page 34 and 35:
32S. MAN ŞI C. DRAICA(citat de Whi
- Page 36 and 37:
34S. MUREŞAN ŞI COLAB.structura,
- Page 38 and 39:
%171615141312II1098JfOO 3200 3300 ,
- Page 40 and 41:
38s. MUREŞAN ŞI COLAB.tatele expe
- Page 42 and 43:
40S. :MUREŞAN ŞI COLAH.der Stunde
- Page 44 and 45:
42H. BREDT ŞI C'OLAR.61'~r--- -f--
- Page 46 and 47:
44II. nnEDT ŞI
- Page 48 and 49:
46H. BREDT ŞI COLAB.mÎntelor util
- Page 50 and 51:
48H. BREm' ŞI COLAB.(5) Esen ta ef
- Page 53 and 54:
LUCR. şr. l.C.P.C., 1978, VOI,. IX
- Page 55 and 56:
DESIMEA CA FACTOR DE INTENSIVIZARE5
- Page 57 and 58:
DESIMEA CA FACTOR DE INTENSIVIZARE5
- Page 59 and 60:
DESIMEA CA FACTOR DE INTENSIVIZARE5
- Page 61 and 62:
DESIMEACA FACTOR DE INTENSIVIZARE59
- Page 63 and 64:
:r.UCR. ŞT. Le.p.c., 1918, TOL. IX
- Page 65 and 66:
MARIREA DISTANŢEI INTRE RINDURI63I
- Page 67 and 68:
l\IAIUREA DISTANŢEI INTRE RINDURI6
- Page 69 and 70:
l\L:\PdItEA DISTANTEI INTItE HINDUm
- Page 71 and 72:
MARIREA DISTANTEI INTRE RINDURI69Ta
- Page 73 and 74:
l\IAIUIrEA DISTANTEI INTRE RINDUIU7
- Page 75 and 76:
Tabelul 4Coeficienţii de corelaţi
- Page 77 and 78:
MARInEA DISTANTEI INTHE nINDUHI 75Z
- Page 79 and 80:
MARIREA DISTANTEI INTRE RINDUIli77p
- Page 81 and 82:
MAmREA DISTANTEI INTRE RINDURI 79NE
- Page 83:
MĂRIHEA DISTANŢEI INTRE RINDURI81
- Page 86 and 87:
84D. SCURTUTabelul 1Elemente biolog
- Page 88 and 89:
86 D. SCURTUe) Numărul de tubel'l;
- Page 90 and 91:
88D. SCURTUţiei neie. Realizarea u
- Page 92 and 93:
90D. SCURTUrile coeficientului de c
- Page 94 and 95:
92D. SCURTUNEW DATAABOUT THE OPTIMU
- Page 96 and 97: 94H. DREDT ŞI fOLAB.Pentru rezolva
- Page 98 and 99: ~/iD!JreErbiGid~- --- --mTraţary!e
- Page 100 and 101: 98H. BREDT ŞI COLAR.experienţe) f
- Page 102 and 103: 100H. BREDT ŞI (OLARcu încă 21-3
- Page 105 and 106: LUCR. ŞT. Le.p.e., 1978, VOL. IX10
- Page 107 and 108: EXCESUL DE UMIDITATE ŞI PRODUCTIA
- Page 109 and 110: EXCESUL DE UMIDITATE ŞI PRODUCTIA1
- Page 111 and 112: EXCESUL DE UMIDITATE ŞI PRODUCŢIA
- Page 113 and 114: EXCESUL DE UMIDITATE ŞI PRODUCŢIA
- Page 115 and 116: EXCESUL DE UMIDITATE ŞI PRODUCŢIA
- Page 117 and 118: EXCESUL DE UMIDIŢATE ŞI PRODUCŢI
- Page 119: EXCESUL DE UMIDITATE ŞI PRODUCŢIA
- Page 122 and 123: 1201. SIMIONESCU ŞI COLAB.Primele
- Page 124 and 125: 1221. SIMIONEseu ŞI COLAB.Trebuie
- Page 126 and 127: 1241. SIMIONESCU ŞI COLAB.Cele mai
- Page 128 and 129: o(grade) 200-2 40E 60(J 80100 o4204
- Page 130 and 131: 126I. SIMIONESCU ŞI COLAB.22201864
- Page 132 and 133: 1281. SIMIONESCU ŞI COL~B.In condi
- Page 134 and 135: 1301. SIMIONESCU ŞI COLAB.Die haup
- Page 136 and 137: 132L. SĂPLĂCAN ŞI COLAH.Unele re
- Page 138 and 139: 134L. SĂPLĂCAN ŞI GOLA.B.la pant
- Page 140 and 141: 136L. SĂPLĂCAN ŞI COLAn.3. Stabi
- Page 142 and 143: 138L. SAPLACAN ŞI COLAn.Producţia
- Page 144 and 145: 140L. SĂPLĂCAN ŞI COLAB.tofului
- Page 148 and 149: 144A. POPESCU ŞI COLAB.2. Plantare
- Page 150 and 151: 146A. POPESCU ŞI (OLAB.,\.1. Bufuc
- Page 152 and 153: 148A. POPESCU ŞI COLAH.W7a;lsch.Ca
- Page 154 and 155: PRESIUNEAÎNAlTIMEA DU1ELOR fATA DE
- Page 156 and 157: 152 A. POPESCU ŞI COLARNr. .,. 'CO
- Page 158 and 159: A. POPESCU şr COLAB.154BIBLIOGRAFI
- Page 160 and 161: 156N. URIA ŞI COL An.favorizează
- Page 162 and 163: 158N. BRIA ŞI COLAn.REZULTATE OBŢ
- Page 164 and 165: 160N. BRIA ŞI COLAR.combinele este
- Page 166 and 167: 162.N. BRlA ŞI COLAB.privind sigur
- Page 168 and 169: 164N. DIUA ŞI rOL\B.a distanţei d
- Page 170 and 171: 166N. BRIA ŞI COLAB.S = 55,032393
- Page 172 and 173: 168N. BRIA ŞI COLAB.Caler;oria sol
- Page 174 and 175: 170N. BRIA ŞI roLAB.of moisture. A
- Page 177 and 178: Luca. ŞT. Lc.p.e., 1978, VOL. IX17
- Page 179 and 180: SENSIBILITATEA TUBERCULILOR LA PUTR
- Page 181 and 182: SENSIBILITATEA TUBERCUULOR LA PUTRE
- Page 183 and 184: SENSIBILITATEA TUBERCULILOR LA PUTR
- Page 185 and 186: LUCR. ŞT. LC.P.C., 1978, VOL. IXAS
- Page 187 and 188: EFICIENŢA EcoNoi\nc A MECAN17..A
- Page 189 and 190: EFICIENŢA ECONOMICA A MEfANIZĂRII
- Page 191 and 192: EFICIENŢA ECONOMICĂ A. MECANIZĂR
- Page 193 and 194: LUCR. ŞT. Lc.p.e., 1978, VOL. IXSI
- Page 195 and 196: OPTIMIZAREA FEUTlLIZAHII PRIN MODEL
- Page 197 and 198:
OPTIMIZAREA FERTILIZĂH.H PRIN MODE
- Page 199 and 200:
OPTIMIZAREA FERTILIZĂRH PRIN :MODE
- Page 201 and 202:
-~ ---OPTIMIZAREA· FERTILlZARJI PR
- Page 203 and 204:
OPTIMIZAREA FERTILIZĂRH PRJN MODEL
- Page 205 and 206:
OPTIMIZAREA FERTILIZARH PRIN MODEL
- Page 207:
Ol'TIl\IIZA.HEA FEllTILIZARH PRIN M
- Page 210 and 211:
206C. TEODORESCUcampanie susţinut
- Page 212 and 213:
208C. TEODORESCUABOUT POTATO STORY
- Page 215:
Redactor: ing. B. CLĂTlCITehnoreda