114D. SCURTUd) Eficacitatea arăturilor adînci. Parcela arată la 30 cm şi amplasatăpe teren nedrenat nu a putut fi cultivată, fiind prea în<strong>de</strong>părtată <strong>de</strong> canalul<strong>de</strong> <strong>de</strong>secare (180-200 m). Aceasta dove<strong>de</strong>şte că, chiar şi arătura adîndi <strong>de</strong>30 cm, repetată doi ani consecutiv, nu poate fi consi<strong>de</strong>rată ca măsură ameliorativăizolată. Pe terenul mo<strong>de</strong>lat şi drenat, arătura adîncă a contribuit lasporirea producţiei numai cu 0,8 tlha.Creditul acordat arăturilor adînci nu este justificat pc terenurile greleşi ume<strong>de</strong> din mai multe motive. În primul rînd aceasta se datoreşte faptuluică gradul <strong>de</strong> afînare nu se corelează cu adîncimea <strong>de</strong> executare a arăturii, cicu gradul <strong>de</strong> mărunţire a braz<strong>de</strong>i (NICOLAE, 1969; STîNOĂ,1969). Aceastăremarcă este atestată <strong>de</strong> numeroase rezultate experimentale (IANCU, 1968;BOERIU,1969; SCHULTE KARRINQ, 1972; MIHALIC, 1973). De asemenea,trebuie avut în ve<strong>de</strong>re faptul că, pc aceste terenuri, efectul unei lucrări<strong>de</strong> afînare se anihilează la o ploaie mai mare (<strong>de</strong> 30 mm), astfel încîtnu se obţine o creştere a volumului stratului arabil (CHAZAL, 1972). Şansele<strong>de</strong> a efectua arăturile cînd solul este uscat (SCHULTE-KARRING, 1963)sînt extrem <strong>de</strong> reduse. Durata <strong>de</strong> experimentare a fost ,prea rcdUS~1 <strong>pentru</strong>a se obţine un efect favorabil în urma arăturii adînci, <strong>de</strong>ct ce se obţine abiadupă o perioa_dă mai în<strong>de</strong>lungată (HARRACH, 1973), <strong>de</strong> pînă la 15 ani (CHAZAL, 1972). In sprijinul acestor consi<strong>de</strong>rente vin şi da tele prezentate în tabelul8, care nu relevă o creştEre a stării <strong>de</strong> afînarc a solului prin adîncireaarăturii <strong>de</strong> la 20 la 30cm.Tabelul 8Greutatea volumetrică a solului(Volumetrical weight of soi!)Rădăuţi, 1975Adîncimea <strong>de</strong> ridicareArat la ... cm***)a probelor*) IP'''met,n'')Icm 20 3010-15 X 1,19 1,12si 0,04 0,0640 X 1,29 1,24sx 0,04 0,05 I*) Depth of soil, where samples were digged**) Mean and Mean standard error***) Ploughed at. ..cm1e) Eficacitatea mo<strong>de</strong>lării terenului. Solul fiind greu şi puţin pcrmczbil,în zonele marginale ale fîşiei so înregistrează o umeziro care so menţine lanivel excesiv (fig. 4) un timp mai în<strong>de</strong>lungat <strong>de</strong>cît în parcela plană. Uneoriacest nivel <strong>de</strong> umezire îngreunează foarte mult executarea lucrărilor şi intoate cazurile diminuează producţia culturilor agricole. La aceasta se asociazămarele inconvenient datorat diminuării productivităţii agregatelor, stimularoaapariţiei şi extin<strong>de</strong>rii unor boli etc, Renunţarea la amenajarea terenurilorîn fîşii prin arături la cormană este impusă<strong>de</strong> mo<strong>de</strong>rnizarea tehnicii do lucru din
EXCESUL DE UMIDIŢATE ŞI PRODUCŢIA115agricultură (BAITSCH şi RIESER, 1971; TRAFFORD, 1971; CHAZAL, 1972;VLAHINIC, 1972; SKINKIS, 1973).Neglijarea acestor <strong>de</strong>zavantaje a condus la recomandarea mo<strong>de</strong>lăriiterenului (.MJHNEA, 1970; STANCIU şi colab., 1971) în fîşii cu lăţimea <strong>de</strong>8-12 m (PACEA, 1968; COLIBAŞ .... 197!), în temeiul sporirii producţiei <strong>de</strong>cartof cu 29% (PACEA, 1968; STANGA, 1969).În condiţiile <strong>de</strong> la R.ădăuţi, sporul <strong>de</strong> recoltă obţinut prin mo<strong>de</strong>lareaterenului în fîşii <strong>de</strong> 15 m a fost <strong>de</strong> 6,8 Uha (l°1%) pe terenul nedrenat. Dacăse ia în consi<strong>de</strong>rare varianta interacţiunii ani X variante, sporul <strong>de</strong> recoltăobţinut este nesemnificativ. Pe terenul drenat, efectul mo<strong>de</strong>lării este anihilat'<strong>de</strong>şi era <strong>de</strong> aştePJat ca acesta să se menţină sau chiar să se amplifice.CONCLUZn. (1) In ju<strong>de</strong>ţul Suceava, excesul <strong>de</strong> umiditate se suprapuneîn general cu perioada formării şi creşterii tuberculilor <strong>de</strong> cartof, <strong>de</strong>venindfactor limitativ, mai ales în zona nord-vestică. (2) SoIurile grele cu umezirefreatică, ocupate <strong>de</strong> pajişti permanente, nu pot fi cultivate cu cartof în primiiani după executarea lucrărilor hidroameliorative. Din această cauză, trebuieacceptată o perioadă mai lungă <strong>de</strong> timp <strong>pentru</strong> recuperarea investiţiilor. (3)Pentru diminuarea aportului freatic, este necesară o reţea mai <strong>de</strong>asă <strong>de</strong> c<strong>anale</strong><strong>de</strong><strong>de</strong>secarc, limita inferioară fiind <strong>de</strong> 3,5-4,0 km/km 2 • (4) Îmbunătăţirearegimului hidric se poate obţine numai prin asocierea <strong>de</strong>secării cu drenajulînchis. (5) Adîncirea stratului arabil trebuie executată treptat şi numaicînd solul este uscat. (6) Mo<strong>de</strong>larea şi drcnul cîrtită nu sînt eficiente pe terenurilecu permcabilitate redusă şi cu aport freatic.EFFECT OF MOISTURE EXCESS ON POTATO YIELD INSUCEAVA DISTRICTSummaryThe produetivity of the potato crop grown during years with high humidity (the periodof 1965-1975) is analysed. Yield losses over 25% were enregistered from big areas, the frequencyof the humid years exceeding 45%. Based on the mentioned analysis areas of theinfluence of this limiting factor were established. Good results were obtained by chanels ofdrying and by the complex system of drying and closed draining, but not on clay soils, impermeableand with high level of the ground waters.EINFLUSS DES FEUCHTIGKEITSOBERSCHUSSES AUF DIEKARTOFFELPRODUCKTION IM KREIS SUCEAVAZusammentassungEs wird die Produktivităt <strong>de</strong>r Kartoffelkultur in <strong>de</strong>n J ahren mit Feuchtigkeitsiiberschussaus <strong>de</strong>r Zeitspanne 1965-1975 analysiert. In dieser Perio<strong>de</strong> gab es im Kreis Suceavaausge<strong>de</strong>hnte Zonen in <strong>de</strong>nen die Ernteriickgănge iiber 25% <strong>de</strong>r unter normalen Verhăltnissenerzielten Ertrăge darstellten, wobei die Haufigkeit <strong>de</strong>r J ahre mit Feuchtigkeitsiiberschus
- Page 7 and 8:
5CONTENTSPortrait: VASILE COlvlARNE
- Page 9 and 10:
INHALTPortrait: VASILE COMARNESCU
- Page 11 and 12:
9c O ,LI, E P )K A HI1 EIIopTpeT: B
- Page 13 and 14:
PORTRETIn acest an ing. VASILE COMA
- Page 15:
LUC[~. ŞI'. LC.P.C., 1978, VOL. IX
- Page 18 and 19:
16II. GROZA.Semnificaţiile distrib
- Page 20 and 21:
18II. GROZAtului devine în bună p
- Page 22 and 23:
20II. GllOZANESCU) Ed. Agrosilvică
- Page 24 and 25:
22S. l\L\.N ŞI C. DH.AICAÎn preze
- Page 26 and 27:
24S. l\fAN ŞI r. DRAICATabelul 2In
- Page 28 and 29:
Tabelul 5Influenta epocii de p1anta
- Page 30 and 31:
28 S.· MAN ŞI r. DRAICA.condiţii
- Page 32 and 33:
30S. MAN ŞI C. DRAICAEFFECT OF PLA
- Page 34 and 35:
32S. MAN ŞI C. DRAICA(citat de Whi
- Page 36 and 37:
34S. MUREŞAN ŞI COLAB.structura,
- Page 38 and 39:
%171615141312II1098JfOO 3200 3300 ,
- Page 40 and 41:
38s. MUREŞAN ŞI COLAB.tatele expe
- Page 42 and 43:
40S. :MUREŞAN ŞI COLAH.der Stunde
- Page 44 and 45:
42H. BREDT ŞI C'OLAR.61'~r--- -f--
- Page 46 and 47:
44II. nnEDT ŞI
- Page 48 and 49:
46H. BREDT ŞI COLAB.mÎntelor util
- Page 50 and 51:
48H. BREm' ŞI COLAB.(5) Esen ta ef
- Page 53 and 54:
LUCR. şr. l.C.P.C., 1978, VOI,. IX
- Page 55 and 56:
DESIMEA CA FACTOR DE INTENSIVIZARE5
- Page 57 and 58:
DESIMEA CA FACTOR DE INTENSIVIZARE5
- Page 59 and 60:
DESIMEA CA FACTOR DE INTENSIVIZARE5
- Page 61 and 62:
DESIMEACA FACTOR DE INTENSIVIZARE59
- Page 63 and 64:
:r.UCR. ŞT. Le.p.c., 1918, TOL. IX
- Page 65 and 66: MARIREA DISTANŢEI INTRE RINDURI63I
- Page 67 and 68: l\IAIUREA DISTANŢEI INTRE RINDURI6
- Page 69 and 70: l\L:\PdItEA DISTANTEI INTItE HINDUm
- Page 71 and 72: MARIREA DISTANTEI INTRE RINDURI69Ta
- Page 73 and 74: l\IAIUIrEA DISTANTEI INTRE RINDUIU7
- Page 75 and 76: Tabelul 4Coeficienţii de corelaţi
- Page 77 and 78: MARInEA DISTANTEI INTHE nINDUHI 75Z
- Page 79 and 80: MARIREA DISTANTEI INTRE RINDUIli77p
- Page 81 and 82: MAmREA DISTANTEI INTRE RINDURI 79NE
- Page 83: MĂRIHEA DISTANŢEI INTRE RINDURI81
- Page 86 and 87: 84D. SCURTUTabelul 1Elemente biolog
- Page 88 and 89: 86 D. SCURTUe) Numărul de tubel'l;
- Page 90 and 91: 88D. SCURTUţiei neie. Realizarea u
- Page 92 and 93: 90D. SCURTUrile coeficientului de c
- Page 94 and 95: 92D. SCURTUNEW DATAABOUT THE OPTIMU
- Page 96 and 97: 94H. DREDT ŞI fOLAB.Pentru rezolva
- Page 98 and 99: ~/iD!JreErbiGid~- --- --mTraţary!e
- Page 100 and 101: 98H. BREDT ŞI COLAR.experienţe) f
- Page 102 and 103: 100H. BREDT ŞI (OLARcu încă 21-3
- Page 105 and 106: LUCR. ŞT. Le.p.e., 1978, VOL. IX10
- Page 107 and 108: EXCESUL DE UMIDITATE ŞI PRODUCTIA
- Page 109 and 110: EXCESUL DE UMIDITATE ŞI PRODUCTIA1
- Page 111 and 112: EXCESUL DE UMIDITATE ŞI PRODUCŢIA
- Page 113 and 114: EXCESUL DE UMIDITATE ŞI PRODUCŢIA
- Page 115: EXCESUL DE UMIDITATE ŞI PRODUCŢIA
- Page 119: EXCESUL DE UMIDITATE ŞI PRODUCŢIA
- Page 122 and 123: 1201. SIMIONESCU ŞI COLAB.Primele
- Page 124 and 125: 1221. SIMIONEseu ŞI COLAB.Trebuie
- Page 126 and 127: 1241. SIMIONESCU ŞI COLAB.Cele mai
- Page 128 and 129: o(grade) 200-2 40E 60(J 80100 o4204
- Page 130 and 131: 126I. SIMIONESCU ŞI COLAB.22201864
- Page 132 and 133: 1281. SIMIONESCU ŞI COL~B.In condi
- Page 134 and 135: 1301. SIMIONESCU ŞI COLAB.Die haup
- Page 136 and 137: 132L. SĂPLĂCAN ŞI COLAH.Unele re
- Page 138 and 139: 134L. SĂPLĂCAN ŞI GOLA.B.la pant
- Page 140 and 141: 136L. SĂPLĂCAN ŞI COLAn.3. Stabi
- Page 142 and 143: 138L. SAPLACAN ŞI COLAn.Producţia
- Page 144 and 145: 140L. SĂPLĂCAN ŞI COLAB.tofului
- Page 146 and 147: 142A. POPESCU ŞI COLAB.METODA DE C
- Page 148 and 149: 144A. POPESCU ŞI COLAB.2. Plantare
- Page 150 and 151: 146A. POPESCU ŞI (OLAB.,\.1. Bufuc
- Page 152 and 153: 148A. POPESCU ŞI COLAH.W7a;lsch.Ca
- Page 154 and 155: PRESIUNEAÎNAlTIMEA DU1ELOR fATA DE
- Page 156 and 157: 152 A. POPESCU ŞI COLARNr. .,. 'CO
- Page 158 and 159: A. POPESCU şr COLAB.154BIBLIOGRAFI
- Page 160 and 161: 156N. URIA ŞI COL An.favorizează
- Page 162 and 163: 158N. BRIA ŞI COLAn.REZULTATE OBŢ
- Page 164 and 165: 160N. BRIA ŞI COLAR.combinele este
- Page 166 and 167:
162.N. BRlA ŞI COLAB.privind sigur
- Page 168 and 169:
164N. DIUA ŞI rOL\B.a distanţei d
- Page 170 and 171:
166N. BRIA ŞI COLAB.S = 55,032393
- Page 172 and 173:
168N. BRIA ŞI COLAB.Caler;oria sol
- Page 174 and 175:
170N. BRIA ŞI roLAB.of moisture. A
- Page 177 and 178:
Luca. ŞT. Lc.p.e., 1978, VOL. IX17
- Page 179 and 180:
SENSIBILITATEA TUBERCULILOR LA PUTR
- Page 181 and 182:
SENSIBILITATEA TUBERCUULOR LA PUTRE
- Page 183 and 184:
SENSIBILITATEA TUBERCULILOR LA PUTR
- Page 185 and 186:
LUCR. ŞT. LC.P.C., 1978, VOL. IXAS
- Page 187 and 188:
EFICIENŢA EcoNoi\nc A MECAN17..A
- Page 189 and 190:
EFICIENŢA ECONOMICA A MEfANIZĂRII
- Page 191 and 192:
EFICIENŢA ECONOMICĂ A. MECANIZĂR
- Page 193 and 194:
LUCR. ŞT. Lc.p.e., 1978, VOL. IXSI
- Page 195 and 196:
OPTIMIZAREA FEUTlLIZAHII PRIN MODEL
- Page 197 and 198:
OPTIMIZAREA FERTILIZĂH.H PRIN MODE
- Page 199 and 200:
OPTIMIZAREA FERTILIZĂRH PRIN :MODE
- Page 201 and 202:
-~ ---OPTIMIZAREA· FERTILlZARJI PR
- Page 203 and 204:
OPTIMIZAREA FERTILIZĂRH PRJN MODEL
- Page 205 and 206:
OPTIMIZAREA FERTILIZARH PRIN MODEL
- Page 207:
Ol'TIl\IIZA.HEA FEllTILIZARH PRIN M
- Page 210 and 211:
206C. TEODORESCUcampanie susţinut
- Page 212 and 213:
208C. TEODORESCUABOUT POTATO STORY
- Page 215:
Redactor: ing. B. CLĂTlCITehnoreda