anale 9.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

Luca. ŞT. Lc.p.e., 1978, VOL. IX173INFLUENTA TEMPERATURH ASUPRA SENSIBILIT ĂŢII ŢESUTURILORTUBERCULILOR DE CARTOF LA PUTREGAIUL USCAT (FUSARIUM SP.)B. PLĂMĂDEALĂ, şi GH. OLTEANUS-a constatat că frecvenţa tuberculilor infectaţi a fost mai marela temperatura de 4-5°C decît la 15-17°C, cu toate că ciuperca Fusariumsp. a crescut mai repede la 15-1TC pe mediu de cultură. Frecvenţa infecţiilora fost mai mare la tuberculii răniţi adînc comparativ cu cei răniţisuperficial. Acest lucru demonstrează capacitatea de apărare diferităa ţesuturilor tuberculilor şi că prin rănirea adîncă se îndepărtează, odatăcu coaja, şi ţesuturile cu cea mai mare capacitate de apărare.Deoarece rănirea nu presupune şi inoculare,temperaturile de 15­17°C scurtează perioada de maximă sensibilitate a tuberculilor. Acestlucru r~eiese şi din studiul metabolismului tuberculilor răniţi.In ceea ce priveşte activitatea peroxidazei s-a constatat o activitatemai mare în extractul de tuberculi depozit aţi la 15-17°C faţă de4-5°C, fiind de asemenea mai mare în ţesuturile superficiale comparativcu cele profunde. După rănire şi inoculare s-a constatat o creştere a activităţiiperoxidazei, ca un răspuns al stressului, creştere care este mai marela 15-17°C. Comparativ cu martorul, creşterea a fost mult mai marela ţesuturile profunde faţă de cele superficiale ale tuberculilor. Nu s-aobservat o corelaţie între activitatea peroxidazei şi rezistenţa tuberculilorla putregaiul uscat.Pagubelc produse de putregaiul uscat al tubercu1ilor de cartof (Fusariumsp.) în timpul păstrării sînt într-o creştere simţitoare în condiţiile mecanizăriicartofului şi în special a recoltării. Acest lucru se explică prinfrecvenţei rănirilor, condiţie esenţială pentru atacul acestei ciuperci.care este un parazit de răni. Din acest motiv, măsurile preventive urmărescreducerea frecvenţei vătămărilor şi închiderea lor cît mai repede, astfelca de maximă sensibilitate a ţesuturilor să fie cît mai scurtă.acest scop, s-au făcut numeroase cercetări pentru evidenţierea factorilorcare influenţează rănirea tuberculilor, rezistenţa lor la atacul acestuiparazit şi viteza de închidere a rănilor, avînd în vedere că rănirea tuberculilornu presupune în mod obligatoriu şi inocularea lor.AstfeL NIELSEN (1968) arată că diferite tipuri de sol nu influenţeazăcapacitatea de vindecare a rănilor şi că diferenţele în puterea de regenerarecare se observă uneori, se datoresc condiţiilor de mediu sau fiziologice ale tuberculilorîn perioada respectivă. În schimb scurtarea perioadei de vegetaţiepoate reduce sensibilitatea tuberculilor la putregaiul uscat (BOYD, 1967),iar rccoltarca şi manipularea la temperaturi mai mari de 10°C micşoreazăfrecventa vătămărilor mecanice şi a infecţiilor (OLOFSOON, 1976). În ceea ce