174B. PLAMADEALA ŞI GH. OLTEANUpriveşte închi<strong>de</strong>rea rănilor, SMITH şi SMART (1959) arată că acest processe <strong>de</strong>sfăşoară cel mai rapid imediat după recoltare. Din date experimentales-a constatat că închi<strong>de</strong>rea rănilor, prin formarea aşa-numitului peri<strong>de</strong>rm <strong>de</strong>rană, se formează cel mai repe<strong>de</strong> la 18-20°C, la o umiditato relativă a aerului<strong>de</strong> aproximativ 95% şi la un acces liber <strong>de</strong> O 2(METLITKI şi colah., 1972).Analizele biochimice au evi<strong>de</strong>nţiat în peri<strong>de</strong>rmul <strong>de</strong> rană o serie <strong>de</strong> compuşidin grupa substanţelor fenolice, cJl acţiune antibiotică, care lipsesc din parenchim,dar se găsesc în peri<strong>de</strong>rmul natural (METLITKI, OZERECKOVSKAIA, 1968).Scopul lucrării este <strong>de</strong> a evi<strong>de</strong>nţia efectul temperaturii asupra sensibilităţiiţesuturilor tuberculilor <strong>de</strong> cartof la atacul putregaiului uscat, asupracreşterii agentului patogen pe <strong>de</strong> o parte şi asupra metabolismului tuberculului,în special metabolismul compuşilor fenoliei (reprezenta ţi prin activLtatea peroxidazei), pe <strong>de</strong> altă parte.MATERIAL ŞI METODĂ DE CERCETARE. Determinările s-au făcut în laborator,în perioada ianuarie-martie 1976, folosind tuberculi <strong>de</strong> mărime mijlocie din soiul Eba, categoriabiologică B.S.E.Toţi tuberculii au fost spălaţi şi <strong>de</strong>zinfeetaţi cu HgCl 2 0,1%, apoi spălaţi bine cu apă<strong>de</strong> robinet. Tuberculii astfel pregătiţi au fost împărţiţi în 12 variante, după cum urmează:1) Tuberculi păstraţi la temperatura <strong>de</strong> 4-5°C, răniţi superficial, inoculaţi imediat dupărănire; 2) tuberculi păstraţi la 4-5°C, răniţi superficial, inoculaţi după în<strong>de</strong>părtarea suberuluiformat (4 zile <strong>de</strong> la rănire); 3) tuberculi păstraţi la 4-5°C, răniţi superficial, inoculaţipe suberul format (4 zile <strong>de</strong> la rănire); 4-6) i<strong>de</strong>m variantele 1-3, rănire la 6 mm; 7-12)i<strong>de</strong>m variantele 1-6, temperatura <strong>de</strong> păstrare 15-17°C.Pentru stabilirea modului <strong>de</strong> interacţiune gazdă-parazit fiecare variantă a avut 4X 15tuberculi, care au fost inoculaţi cu ajutorul unei pipete, folosind o suspensie cu <strong>de</strong>nsitate<strong>de</strong> 7.10-& spori/mI, în momentele specificate mai sus. La sfîrşitul perioa<strong>de</strong>i <strong>de</strong> incubaţie, carea fost <strong>de</strong> 35 zile, s-au notat tuberculii infectaţi, tuberculii cu necroze şi tuberculii fără leziunişi necroze.Pentru <strong>de</strong>terminările biochimice s-au folosit cîte 5 tuberculi la fiecare variantă, inoculîndu-se,prin pu1verizare, cu o suspensie cu aceeaşi <strong>de</strong>nsitate ca mai sus. Pentru diferenţiereaefectului temperaturilor s-au făcut <strong>de</strong>terminări şi pe tuberculi nerăniţi şi neinoculaţi, păstraţila temperaturile arătate mai sus.Determinările biochimice s-au făcut în dinamică, în momentul rănirii, la în<strong>de</strong>părtareasuberului format, la inoculare şi la realizarea infecţiilor.Metoda <strong>de</strong> <strong>de</strong>terminare a activităţii peroxidazei a fost cea <strong>de</strong>scrisă <strong>de</strong> BRAD şicolab., 1969.Pentru stabilirea efectului temperaturii asupra creşterii ciupercii s-a urmărit germinareasporilor în apă, lungimea fazei <strong>de</strong> creştere zero (faza <strong>de</strong> lag) şi viteza <strong>de</strong> creştere a coloniilorpe mediu C.G.A.REZ ULTATE ŞI DISC UŢII. Efectul celor două temperaturi asupra modului<strong>de</strong> reacţie a ţesuturilor este evi<strong>de</strong>nt, dacă consi<strong>de</strong>răm frecvenţa mare atuberculilor infecta ţi (coloana 1 din tabelul 1) ca semn al sensibilităţii gaz<strong>de</strong>i,iar prezenţa necrozelor şi lipsa oricărui semn <strong>de</strong> interacţiune (coloanele2 şi 3 din tabelul 1) ca indiciu al rezistenţei.Pentru evi<strong>de</strong>ntierea rolului barierelor mecanice <strong>de</strong> mecanismele activeale gaz<strong>de</strong>i, avînd în' ve<strong>de</strong>re că această eiupercă este un parazit <strong>de</strong> răni, consi<strong>de</strong>rămprezenţa necrozelor la locul <strong>de</strong> inoculare ca indiciu al realizării contactuluidintre parazit şi ţesuturile gaz<strong>de</strong>i, dar fără stabilirea relaţiilor parazitare,reacţie ce se datoreşte numai proceselor active. Lipsa oricărui semn
SENSIBILITATEA TUBERCULILOR LA PUTREGAItlL USCAT175<strong>de</strong> interacţiune este consi<strong>de</strong>rat ca un indiciu a 1 existenţei unei bariere mecanicecare împiedică contactul dintre ţesuturile gaz<strong>de</strong>i şi parazit.La temperatura <strong>de</strong> 4-5°C, în cazul rănilor superficiale, frecvenţa tuberculilorinfecta ţi este semnificativ mai mare la varianta inocula tă imediatfaţă <strong>de</strong> variantele inoculate la patru zile <strong>de</strong> la rănire. Se constată diferenţeşi între variantele la care inocularea s-a făcut la patru zile <strong>de</strong> la rănire pesuber şi fără suber, diferenţă ce nu este asigurată statistic, dar care, împreunăcu celelalte moduri <strong>de</strong> reacţie a tuberculilor evi<strong>de</strong>nţiază rolul mecanismeloractive şi al suberului în aceste condiţii. Faptul că la VI şi V 2cei mai mulţituberculi prezintă necroze, iar în cazul inoculării pe suber (Va) creşte procentultuberculilor fără vreun indiciu <strong>de</strong> interacţiune, <strong>de</strong>monstrează sporirea eficacităţiimecanismelor <strong>de</strong> apărare, chiar la această temperatură.Tuberculii răniţi adînc, la aceeaşi temperatură, au prezentat cea maimare sensibilitate, toţi fiind infectati, indiferent <strong>de</strong> momentul inoculării.Tabelul 1Efectul temperaturii asupra reacţiilor <strong>de</strong> apărare ale ţesuturilor tuberculilor <strong>de</strong> cartof la ataculputregaiului uscat (Fusarium sp.)(Effed of temperature on <strong>de</strong>fensive reaction of poiato tuhtr tissues to Fu:arium dry rot).% tuberculiinfectaţi cu necrozefără Ieziuni şiVarianta (infected) (with necrosis) necroze (withoutlesions andnecrosis)1 2 31. 4-5°C, rănire superficială, inoculat2. imediat 28,4 b* 65,5 c 6,1 i<strong>de</strong>m 1, inoculat după în<strong>de</strong>părtareaa3. suberuluii<strong>de</strong>m 1, inocula t pe su ber5,00,4aa90,027,6<strong>de</strong>b5,072,0ac4. 4-5°C, rănire la 6 mm, inoculatimediat 100,0 c 0,0 a 0,0 a5. după în<strong>de</strong>părtareai<strong>de</strong>m 4, inoculatsuberului 100,0 c 0,0 a 0,0 a6. i<strong>de</strong>m 4, inoculat pe suber 100,0 c 0,0 a 0,0 a7. I5-17°e rănire superficială,inoculat imedia t 1,9 a 59,5 c 38,6 b8. i<strong>de</strong>m 7, inoculat după în<strong>de</strong>părtareasuberului 0,0 a 98,2 e 1,8 a9. i<strong>de</strong>m 7, inoculat pe suber 0,0 a 0,5 a 99,5 dla. 15-17°e rănire 6 mm, inoculatimediat 96,7 c 3,3 a 0,0 a11. i<strong>de</strong>m 10, inoculat după în<strong>de</strong>părtareasuberului 20,6 b 78,9 d 0,5 a12. i<strong>de</strong>m 10, inoculat pe suber 5,0 a 83,4 d 11,6 a1. Temperature 4- 5°C, peel, immediately inoculated. 2. Inoculated without suber. 3. I<strong>de</strong>m 1.inoculated on suber. 4. Temperature 4-5°C, <strong>de</strong>ep wound, immediately inoculated. 5. I<strong>de</strong>m 4, inoculatedwithout suber. 6. I<strong>de</strong>m 4, inoculated 011 suber, 7-12. Temperature 15-17°C, i<strong>de</strong>m 1-6.* Interpretare prin testul Duncan (Evolution by means of Duncan test).
- Page 7 and 8:
5CONTENTSPortrait: VASILE COlvlARNE
- Page 9 and 10:
INHALTPortrait: VASILE COMARNESCU
- Page 11 and 12:
9c O ,LI, E P )K A HI1 EIIopTpeT: B
- Page 13 and 14:
PORTRETIn acest an ing. VASILE COMA
- Page 15:
LUC[~. ŞI'. LC.P.C., 1978, VOL. IX
- Page 18 and 19:
16II. GROZA.Semnificaţiile distrib
- Page 20 and 21:
18II. GROZAtului devine în bună p
- Page 22 and 23:
20II. GllOZANESCU) Ed. Agrosilvică
- Page 24 and 25:
22S. l\L\.N ŞI C. DH.AICAÎn preze
- Page 26 and 27:
24S. l\fAN ŞI r. DRAICATabelul 2In
- Page 28 and 29:
Tabelul 5Influenta epocii de p1anta
- Page 30 and 31:
28 S.· MAN ŞI r. DRAICA.condiţii
- Page 32 and 33:
30S. MAN ŞI C. DRAICAEFFECT OF PLA
- Page 34 and 35:
32S. MAN ŞI C. DRAICA(citat de Whi
- Page 36 and 37:
34S. MUREŞAN ŞI COLAB.structura,
- Page 38 and 39:
%171615141312II1098JfOO 3200 3300 ,
- Page 40 and 41:
38s. MUREŞAN ŞI COLAB.tatele expe
- Page 42 and 43:
40S. :MUREŞAN ŞI COLAH.der Stunde
- Page 44 and 45:
42H. BREDT ŞI C'OLAR.61'~r--- -f--
- Page 46 and 47:
44II. nnEDT ŞI
- Page 48 and 49:
46H. BREDT ŞI COLAB.mÎntelor util
- Page 50 and 51:
48H. BREm' ŞI COLAB.(5) Esen ta ef
- Page 53 and 54:
LUCR. şr. l.C.P.C., 1978, VOI,. IX
- Page 55 and 56:
DESIMEA CA FACTOR DE INTENSIVIZARE5
- Page 57 and 58:
DESIMEA CA FACTOR DE INTENSIVIZARE5
- Page 59 and 60:
DESIMEA CA FACTOR DE INTENSIVIZARE5
- Page 61 and 62:
DESIMEACA FACTOR DE INTENSIVIZARE59
- Page 63 and 64:
:r.UCR. ŞT. Le.p.c., 1918, TOL. IX
- Page 65 and 66:
MARIREA DISTANŢEI INTRE RINDURI63I
- Page 67 and 68:
l\IAIUREA DISTANŢEI INTRE RINDURI6
- Page 69 and 70:
l\L:\PdItEA DISTANTEI INTItE HINDUm
- Page 71 and 72:
MARIREA DISTANTEI INTRE RINDURI69Ta
- Page 73 and 74:
l\IAIUIrEA DISTANTEI INTRE RINDUIU7
- Page 75 and 76:
Tabelul 4Coeficienţii de corelaţi
- Page 77 and 78:
MARInEA DISTANTEI INTHE nINDUHI 75Z
- Page 79 and 80:
MARIREA DISTANTEI INTRE RINDUIli77p
- Page 81 and 82:
MAmREA DISTANTEI INTRE RINDURI 79NE
- Page 83:
MĂRIHEA DISTANŢEI INTRE RINDURI81
- Page 86 and 87:
84D. SCURTUTabelul 1Elemente biolog
- Page 88 and 89:
86 D. SCURTUe) Numărul de tubel'l;
- Page 90 and 91:
88D. SCURTUţiei neie. Realizarea u
- Page 92 and 93:
90D. SCURTUrile coeficientului de c
- Page 94 and 95:
92D. SCURTUNEW DATAABOUT THE OPTIMU
- Page 96 and 97:
94H. DREDT ŞI fOLAB.Pentru rezolva
- Page 98 and 99:
~/iD!JreErbiGid~- --- --mTraţary!e
- Page 100 and 101:
98H. BREDT ŞI COLAR.experienţe) f
- Page 102 and 103:
100H. BREDT ŞI (OLARcu încă 21-3
- Page 105 and 106:
LUCR. ŞT. Le.p.e., 1978, VOL. IX10
- Page 107 and 108:
EXCESUL DE UMIDITATE ŞI PRODUCTIA
- Page 109 and 110:
EXCESUL DE UMIDITATE ŞI PRODUCTIA1
- Page 111 and 112:
EXCESUL DE UMIDITATE ŞI PRODUCŢIA
- Page 113 and 114:
EXCESUL DE UMIDITATE ŞI PRODUCŢIA
- Page 115 and 116:
EXCESUL DE UMIDITATE ŞI PRODUCŢIA
- Page 117 and 118:
EXCESUL DE UMIDIŢATE ŞI PRODUCŢI
- Page 119:
EXCESUL DE UMIDITATE ŞI PRODUCŢIA
- Page 122 and 123:
1201. SIMIONESCU ŞI COLAB.Primele
- Page 124 and 125:
1221. SIMIONEseu ŞI COLAB.Trebuie
- Page 126 and 127:
1241. SIMIONESCU ŞI COLAB.Cele mai
- Page 128 and 129: o(grade) 200-2 40E 60(J 80100 o4204
- Page 130 and 131: 126I. SIMIONESCU ŞI COLAB.22201864
- Page 132 and 133: 1281. SIMIONESCU ŞI COL~B.In condi
- Page 134 and 135: 1301. SIMIONESCU ŞI COLAB.Die haup
- Page 136 and 137: 132L. SĂPLĂCAN ŞI COLAH.Unele re
- Page 138 and 139: 134L. SĂPLĂCAN ŞI GOLA.B.la pant
- Page 140 and 141: 136L. SĂPLĂCAN ŞI COLAn.3. Stabi
- Page 142 and 143: 138L. SAPLACAN ŞI COLAn.Producţia
- Page 144 and 145: 140L. SĂPLĂCAN ŞI COLAB.tofului
- Page 146 and 147: 142A. POPESCU ŞI COLAB.METODA DE C
- Page 148 and 149: 144A. POPESCU ŞI COLAB.2. Plantare
- Page 150 and 151: 146A. POPESCU ŞI (OLAB.,\.1. Bufuc
- Page 152 and 153: 148A. POPESCU ŞI COLAH.W7a;lsch.Ca
- Page 154 and 155: PRESIUNEAÎNAlTIMEA DU1ELOR fATA DE
- Page 156 and 157: 152 A. POPESCU ŞI COLARNr. .,. 'CO
- Page 158 and 159: A. POPESCU şr COLAB.154BIBLIOGRAFI
- Page 160 and 161: 156N. URIA ŞI COL An.favorizează
- Page 162 and 163: 158N. BRIA ŞI COLAn.REZULTATE OBŢ
- Page 164 and 165: 160N. BRIA ŞI COLAR.combinele este
- Page 166 and 167: 162.N. BRlA ŞI COLAB.privind sigur
- Page 168 and 169: 164N. DIUA ŞI rOL\B.a distanţei d
- Page 170 and 171: 166N. BRIA ŞI COLAB.S = 55,032393
- Page 172 and 173: 168N. BRIA ŞI COLAB.Caler;oria sol
- Page 174 and 175: 170N. BRIA ŞI roLAB.of moisture. A
- Page 177: Luca. ŞT. Lc.p.e., 1978, VOL. IX17
- Page 181 and 182: SENSIBILITATEA TUBERCUULOR LA PUTRE
- Page 183 and 184: SENSIBILITATEA TUBERCULILOR LA PUTR
- Page 185 and 186: LUCR. ŞT. LC.P.C., 1978, VOL. IXAS
- Page 187 and 188: EFICIENŢA EcoNoi\nc A MECAN17..A
- Page 189 and 190: EFICIENŢA ECONOMICA A MEfANIZĂRII
- Page 191 and 192: EFICIENŢA ECONOMICĂ A. MECANIZĂR
- Page 193 and 194: LUCR. ŞT. Lc.p.e., 1978, VOL. IXSI
- Page 195 and 196: OPTIMIZAREA FEUTlLIZAHII PRIN MODEL
- Page 197 and 198: OPTIMIZAREA FERTILIZĂH.H PRIN MODE
- Page 199 and 200: OPTIMIZAREA FERTILIZĂRH PRIN :MODE
- Page 201 and 202: -~ ---OPTIMIZAREA· FERTILlZARJI PR
- Page 203 and 204: OPTIMIZAREA FERTILIZĂRH PRJN MODEL
- Page 205 and 206: OPTIMIZAREA FERTILIZARH PRIN MODEL
- Page 207: Ol'TIl\IIZA.HEA FEllTILIZARH PRIN M
- Page 210 and 211: 206C. TEODORESCUcampanie susţinut
- Page 212 and 213: 208C. TEODORESCUABOUT POTATO STORY
- Page 215: Redactor: ing. B. CLĂTlCITehnoreda