anale 9.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

160N. BRIA ŞI COLAR.combinele este restrînsă înJimitele unor anumite umidităţi, ne-am propus sălărgim acest domeniu şi la umidităţi scăzute, avînd în vedere proprietăţilefizico-mecanice ale solului, comparativ cu cele ale tuberculilor de cartof.In acest context s-a făcut analiza metodelor de separare şi s-a stabilit că ceamai eficientă este sfărîmarca bulgărilor de pămînt.2. Determinarea şi analiza rezistenţei bulgărilor de pămînt comparativcu cea a tuberculilor de cartof. Calculul statistic privind rezistenţa staticămaximă a bulgări lor de pămînt, în funcţie de umiditate şi mărimea fracţiilordin conţinutul de argilă, s-au comparat cu cele privind rezistenţa staticăminimă a tuberculilor de cartof, în funcţie de mărimea fracţiei şi soi.Analiza făcută asupra numărului de bulgări de pămînt arată că un numărdestul de mic au rezistenţa maximă. Astfel, la soIurile din categoria grea,acest număr nu depăşeşte 15% din totalul bulgărilor, iar la soIurile din categoriamijlocie nu depăşeşte 8%. Aceste rezultate confirmă posibilităţile realeale metodei de separare a bulgărilor de pămînt, utilizînd procesul de spargerea acestora.Datele obţinute sînt asigurate din punct de vedere statistic, abaterilefiind semnificative. De asemenea, varianta probelor este omogenă, deoarecevalorile testului F sînt mai mici decît cele indicate pentru probabilitateade transgresiune el = 5% şi el = 1%, de unde rezultă că abaterile între variantesînt în afara abaterilor accidentale.Rezultatele obţinute sînt prezentate grafic în figA şi 5, în care curbelede variaţie a rezistenţei tuberculilor de cartof sînt suprapuse pe cele privindrezistenţa bulgărilor de pămînt.Din analiza datelor (fig. 4) rezultă următoarele: a) rezistenţa tuberculilorde cartof şi a bulgărilor de pămînt este în directă legătură cu mărimeafracţiilor, în sensul că rezistenţa creşte odată cu mărimea fracţiilor; b) rezistenţatuberculilor de cartof, ca urmare a elasticităţii, este mai mare decîtcea a bulgărilor de pămînt, dar aceasta este diferită, în funcţie de soiul decartof. Astfel, în timp ce la fracţia de 40 mm la tuberculii din soiţţl Desireerezistenţa este de 58,6 daN, la soiul Ora aceasta este de 70,2 daN. In schimbla aceeaşi dimensiune a bulgărilor de pămînt, de 40 mm, rezistenţa este de57,6 daN la un conţinut de argilă de pînă la 25% şi o umiditate de 5-10%,de 41,4 daN la o umiditate de 11-15% si de 28 daN la o umiditate de 16-'­-20%. La fracţiile mai mari de 40 mm, rezistenţa bulgărilor de pămîntnu se mai interferează cu cea a tuberculilor de cartof.Analiza rezultatelor privind rezistenţa bulgărilor de pămînt provenitedin soIuri cu un conţinut de argilă pînă la 35% (fig. 5) confirmă concluziilemenţionate pentru soIurile cu un conţinut de argilă de pînă la 25% în ceea cepriveşte rezistenţa în funcţie de mărimea fracţiilor. În schimb, în aceastăsitua ţie rezistenţa bulgărilorde pămînt creşte şi se apropie foarte mult interferîndu-secu cea a tuberculilor de cartof, ceea ce demonstrează că este posibilă vătămarea~tuberculilor de cartof dacă se urmăreşte sfărîma rea bulgărilor de pămînt.In condiţiile solurilor cu un conţinut de argilă de pînă la 35% se poateutiliza metoda de sfărîmare a bulgărilor, fără a exista pericolul de vătămarea tub~rculilor de cartof la umidităţi ale solului de 18-24%.In soIurile cu un conţinut de argilă de pînă la 25%, rezultatele confirmăposibilitatea sfărîmării bulgărilor de pămînt cu un coeficient destul de mare,