anale 9.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

LUCll. ŞT. LC.P.G., 1978, VOL. IX205DIN ISTORICUL CULTURII CARTOFULUI IN ŢARA BJRSEILA SFÎRŞITUL SECOLULUI A'L XVIII-LEA ŞI INCEPUTULSECOLULUI AL XIX-LEAC. TEODOR ESCUCultura cartofului în Ţara Bîrsei, documentar poate fi atestatăîncă din anul 1769. Evidenţe complete asupra nivelului productiilor decartofi din districtul Braşov încep să apara din anul 1814, cînd s-aurealizat între 8 şi 3161 cîble pe localitate (1 cîblă ardeleană = 90,36 litri)totalul general fiind de 16 709 cîble. Structura culturilor de cîmp reiesepentru Şapte Sate dintr-o evidenţă a anului 1818.Cultura cartofului 'in Tara Bîrsei s-a bucurat de o veche traditie. Condiclimaticeproprii terenului bîrsan, caracterizate ca un regim ~ontinentalmoderat, au creat premise favorabile cultivării acestei plante încă elin a douajumătate a secolului al XVIII-lea.Documentar, cartoful apare pe teritoriul vechiului district Braşov îndeceniul VII al secolului al XVIII-lea, cînd, în anul 1769. autorităţile dispunpentru prima dată semănatul lui (JEKELIlJS, 1929). Grija Magistratului(organul de conducere al întregului district) pentru soarta acestei culturi sereflectă în ritmicitatea rapoartelor trimise anual de sate prin care se comunicaurezultatele însămînţărilor. În 1780 de pildă Bucşa, birăul din TohanulNou, raporta "notăraşului" că î!}- acest an nu s-au semănat "mere de pămînt"şi "Bos" (in) (A.S.B. 149/780). In schimb Ion Staicu, birău din Zărneşti, comUf!:icafaptul că recolta merelor de pămînt era slabă (A.S.B. 1491780, anexa3). In 1781, tabelul semănăturilor de primăvară, trimis de Zărneşti autoritjiţHor,nota că producţia de cartofi era bună (A.S.B., 115/782, anexa 1). In1782, birăul Coman .Milu din Vlădeni comunica notarului că în acest an merelede pămînt nu s-au semănat (A.S.B., 114/782).Pînă în deceniul II al secolului al XI'X-Iea rapoartele satelor, referitoarela semănatul cartofului, foarte zgîrcite în formulare şi incomplete, nune permit să ne formăm o imagine de ansamblu asupra randamentului producţieişi răspîndirii acestei culturi, dar existenţa acestor rapoarte, trimise desatele plasate în tonele de piemont din depresiunea bîrsană, relevă eforturileautorităţilor de a răspîndi cartoful pe o arie geografică întinsă şi variată carelief.Consolidarea răspîndirii acestei plante devine mai vizibilă la începutulsecolului al XIX-lea, cînd atît autorităţile locale, cît ~i cele centrale, duc o