166N. BRIA ŞI COLAB.S = 55,032393 + 2,81939 u - 0,057995 li2 <strong>pentru</strong> CRC-2 din serieS = 50,9090 + 4,361139 u - 0,0958 u! <strong>pentru</strong> CRC-2 VIS = 51,403581 + 3,896962 u - 0,084204 u!! <strong>pentru</strong> CRC-2 V24.2. Analiza rezultatelor privind separarea solului din categoria mijlocieÎn condiţiile <strong>de</strong> sol mijlociu, este evi<strong>de</strong>ntă din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al sfărîmăriişi respectiv separării solului influenţa pozitivă a combinei CRC-2 modificatăVI şi V 2, faţă <strong>de</strong> rezultatele ce se obţin folosind combina CRC-2 din fabricaţia<strong>de</strong> serie.Astfel, la combina CRC-2 din fabrica tia <strong>de</strong> scrie separarea solului sepoate realiza în proporţie <strong>de</strong> 85,2% la umiditatea solului <strong>de</strong> 14% şi <strong>de</strong>păşeşteaceastă valoare·la umidităţi mai mari, ajungînd din nou la 85,2% la umiditatea<strong>de</strong> 22%. La combina CRC-2, în VI separarea la nivelul cerinţelor agrotehnice<strong>de</strong> 85% se realizează la umiditatea solului <strong>de</strong> 8%, fiind <strong>de</strong> 85,8% sieste mai mare, revenind din nou la această valoare la umiditatea soluhli<strong>de</strong> 24%. În cazul V 2 , se realizează separarea în proporţie <strong>de</strong> 89,2% ta umiditatoasolului <strong>de</strong> 10% şi creşte ulterior ajungînd la 85,2% la umiditatea solului<strong>de</strong> 20%. Aceste rezultate confirmă ipoteza că sfărîmarea bulgărilor <strong>de</strong> pămîntşi apoi separarea solului se realizează în cele mai bunc condiţii atunci cîndcombina CRC-2 este echipată cu cilindri <strong>pentru</strong> sfărîmarea bulgărilor <strong>de</strong>pămînt monta ţi pe fluxul tehnologic al transportorului scuturător, <strong>de</strong>oareceîn acest caz, după sfărîmare, masa <strong>de</strong> sol este cernută pe restul ramurii activea transportorului, ceea ce nu este posibil <strong>de</strong> realizat atunci cînd cilindrulpneumatic este montat la extremitatea acestuia.Coeficientul <strong>de</strong> varia ţie petru condi ţiile <strong>de</strong> separare în cazul combineiCRC-2 din fabricaţia <strong>de</strong> serie este <strong>de</strong> 2,13 şi <strong>de</strong> 1,7 <strong>pentru</strong> VI şi <strong>de</strong> 2,08<strong>pentru</strong> V 2, reflectînd prin aceasta că variaţia distribuţiei este cea mai micăîn cazul combinei în VI'In ceea ce priveşte siguranţa rezultatelor obţinute sc constată că sîntdistinct semnificative în marea lor majoritate în cazul combinei CRC-2din fabricaţia <strong>de</strong> serie, şicu unele excepţii în cazul V 2• Rezultate mai puţinsemnificative s-au obţinut în cazul combinei CRC-2 în Vi laumiditateasolului <strong>de</strong> 18 % şi 14 %. Aceasta se explică prin aceea că la VI spargerea bulgărilorse face într-o masă mare <strong>de</strong> pămînt şi tuberculi <strong>de</strong> cartof, care uneoriprotejează bulgării <strong>de</strong> pămînt, spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> V 2la care spargerea bulgărilor<strong>de</strong> pămînt se face complet, nefiind proteja ţi <strong>de</strong> masa <strong>de</strong> pămînt care a fostcemută anterior pe transportorul scuturător.Datele reale privind variaţia separării bulgărilor sînt aproximate celmai bine <strong>de</strong> ecuaţiile <strong>de</strong> regresie <strong>de</strong> gradul doi:S = 40,536645 + 10,07234 u - 0,200477 u 2 <strong>pentru</strong> CRC-2 din scrieS = 60,38235 + 7,659313 u - 0,16348 u! <strong>pentru</strong> CRC-2 VIS = 50,68119 + 13,397802 u - 0,308891 u! <strong>pentru</strong> CRC-2 V 24.3. Analiza rezultatelor privind separarea solului din categoria grea.În condiţiile <strong>de</strong> sol greu, în mod practic combina CRC-2 din fabricaţia <strong>de</strong>serie nu satisface cerinţele agrotehnice mini me, adică să realizeze separareaîn proporţie <strong>de</strong> 85%. Din datele înregistrate, rezultă că la umiditatea solului<strong>de</strong> 14 şi 16% se realizează o separare la nivelul <strong>de</strong> 86,6%, dar aceste rezultate
COMBINA CRC-2167sînt nesemnificative. Curba <strong>de</strong> variaţie a separării, stabilită pe baza datelor obţinute,este apropiată <strong>de</strong> o curbă <strong>de</strong> gradul doi, avînd un coeficient <strong>de</strong> corelaţie<strong>de</strong> 0,82. Combinele CRC-2 modificate permit să se realizeze în cazul Vi oseparare <strong>de</strong> peste 85% cu o umiditate a solului <strong>de</strong> 8% pînă la 18%, iar cîndse lucrează cu combina în varianta V 2, a~eastă cerinţă este realizată la oumiditate a solului <strong>de</strong> 10% pînă la 18%. In acest caz, media coeficientului<strong>de</strong> varia ţie este mai mică la VI fa ţă <strong>de</strong> V 2 , însă această diferenţă este practicnesemnificativă.Rezultatele comparative între combina CRC-2 din fabricaţia <strong>de</strong> serieşi modificările făcute la aceasta prin montarea cilindrilor pneumatici atestăipoteza că bulgării <strong>de</strong> pămînt se pot sfărîma şi, prin aceasta, se măreşte aria<strong>de</strong> folosinţă a combinei. Aceste rezultate trebuie Însă corelate cu vătămareatubcrculi lor <strong>de</strong> cartof.Caracteristic <strong>pentru</strong> aceste categorii <strong>de</strong> soIuri este faptul că, în procesul<strong>de</strong> sfărîmare dinamică, bulgării <strong>de</strong> pămînt se comportă diferit comparativcu rezistenţa statică a acestora. Rezultatele impun şi analiza altor factorifizico-ehi mici ai solului în corelatia cu sfărîmarea la acţiuni statice şi dina mice.Este însă <strong>de</strong> remarcat faptul că, la aceste categorii <strong>de</strong> sol, este diminuatăînsăşi producţia <strong>de</strong> tuberculi <strong>de</strong> cartof, astfel că, din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re economicşi practic, se impune restrîngerea suprafeţei pe aceste soIuri <strong>de</strong>stinate culturiicartofului.Curbele <strong>de</strong> variaţiesînt date <strong>de</strong> relaţiile:S = 49,82329 + 11 ,0081 u -0,248935 u 2<strong>pentru</strong> CRC-2 din serieS = 35,67972 + 13,622797 u - 0,35734 u 2 <strong>pentru</strong> CRC-2 VIS = 65,227972 .+ 14,953146 u - 0,357342 u 2 <strong>pentru</strong> CRC-2 V 25. Analiza rezultatefor privind vătămarea tuberculilor <strong>de</strong> cartof în procesul<strong>de</strong> recoltare cu combina. In compara ţie cu combina CRC-2 din fa bricatia <strong>de</strong>serie, variantele îmbunătăţite provoacă vătămări mai mari tuberculilor <strong>de</strong>cartof, aceasta ca o consecinţă a acţiunii dinamice a cilindrului pneumatic.Dintre cele două variante îmbunătăţite, cele mai mici vătămări se obţin.cu V 2, iar cele produse <strong>de</strong> VI sînt cu 15-35% mai mari <strong>de</strong>cît la varianta 2.Combina CRC-2 din fabricaţia <strong>de</strong> serie provoacă vătămări ale tuberculilor<strong>de</strong> cartof cu 10-15% mai mari faţă <strong>de</strong> V 2• Pentru ambele variante îmbunătăţiteprocentul cel mai mare <strong>de</strong> vătămări este din categoria uşoară, celedin categoria gravă fiind egale cu cele impuse <strong>de</strong> cerinţele agrotehnice. Astfel,vătămările din categoria uşoară, la soiul Desiree, reprezintă cca 70-92%din tota luI vătămărilor (figura 11).În condiţiile <strong>de</strong> recoltare cu combina CRC-2 V 2 în sol uşor, la o umiditate<strong>de</strong> 8% vătămările totale înregistrează o valoare <strong>de</strong> 7,24% şi sînt înscă<strong>de</strong>re odată cu creşterea umidităţii. Aceste rezultate, analizate în corelaţiecu cele privind separarea solului, <strong>de</strong>monstrează că ele sînt o consecinţă afaptului că, în aceste condiţii, acţiunea cilindrilor pneumatici este redusă,ceea ce influenţează asupra vătămărilor tuberculilor <strong>de</strong> cartof. La aceastăcategorie <strong>de</strong> date, varianţele sînt omogene, <strong>de</strong>oarece diferenţa empirir.~ la oprobabilitate <strong>de</strong> transgresiune ce = 5% şi ce = 1% este mai mare <strong>de</strong>cîtdiferenţa limită calculată pe baza datelor experimentale.
- Page 7 and 8:
5CONTENTSPortrait: VASILE COlvlARNE
- Page 9 and 10:
INHALTPortrait: VASILE COMARNESCU
- Page 11 and 12:
9c O ,LI, E P )K A HI1 EIIopTpeT: B
- Page 13 and 14:
PORTRETIn acest an ing. VASILE COMA
- Page 15:
LUC[~. ŞI'. LC.P.C., 1978, VOL. IX
- Page 18 and 19:
16II. GROZA.Semnificaţiile distrib
- Page 20 and 21:
18II. GROZAtului devine în bună p
- Page 22 and 23:
20II. GllOZANESCU) Ed. Agrosilvică
- Page 24 and 25:
22S. l\L\.N ŞI C. DH.AICAÎn preze
- Page 26 and 27:
24S. l\fAN ŞI r. DRAICATabelul 2In
- Page 28 and 29:
Tabelul 5Influenta epocii de p1anta
- Page 30 and 31:
28 S.· MAN ŞI r. DRAICA.condiţii
- Page 32 and 33:
30S. MAN ŞI C. DRAICAEFFECT OF PLA
- Page 34 and 35:
32S. MAN ŞI C. DRAICA(citat de Whi
- Page 36 and 37:
34S. MUREŞAN ŞI COLAB.structura,
- Page 38 and 39:
%171615141312II1098JfOO 3200 3300 ,
- Page 40 and 41:
38s. MUREŞAN ŞI COLAB.tatele expe
- Page 42 and 43:
40S. :MUREŞAN ŞI COLAH.der Stunde
- Page 44 and 45:
42H. BREDT ŞI C'OLAR.61'~r--- -f--
- Page 46 and 47:
44II. nnEDT ŞI
- Page 48 and 49:
46H. BREDT ŞI COLAB.mÎntelor util
- Page 50 and 51:
48H. BREm' ŞI COLAB.(5) Esen ta ef
- Page 53 and 54:
LUCR. şr. l.C.P.C., 1978, VOI,. IX
- Page 55 and 56:
DESIMEA CA FACTOR DE INTENSIVIZARE5
- Page 57 and 58:
DESIMEA CA FACTOR DE INTENSIVIZARE5
- Page 59 and 60:
DESIMEA CA FACTOR DE INTENSIVIZARE5
- Page 61 and 62:
DESIMEACA FACTOR DE INTENSIVIZARE59
- Page 63 and 64:
:r.UCR. ŞT. Le.p.c., 1918, TOL. IX
- Page 65 and 66:
MARIREA DISTANŢEI INTRE RINDURI63I
- Page 67 and 68:
l\IAIUREA DISTANŢEI INTRE RINDURI6
- Page 69 and 70:
l\L:\PdItEA DISTANTEI INTItE HINDUm
- Page 71 and 72:
MARIREA DISTANTEI INTRE RINDURI69Ta
- Page 73 and 74:
l\IAIUIrEA DISTANTEI INTRE RINDUIU7
- Page 75 and 76:
Tabelul 4Coeficienţii de corelaţi
- Page 77 and 78:
MARInEA DISTANTEI INTHE nINDUHI 75Z
- Page 79 and 80:
MARIREA DISTANTEI INTRE RINDUIli77p
- Page 81 and 82:
MAmREA DISTANTEI INTRE RINDURI 79NE
- Page 83:
MĂRIHEA DISTANŢEI INTRE RINDURI81
- Page 86 and 87:
84D. SCURTUTabelul 1Elemente biolog
- Page 88 and 89:
86 D. SCURTUe) Numărul de tubel'l;
- Page 90 and 91:
88D. SCURTUţiei neie. Realizarea u
- Page 92 and 93:
90D. SCURTUrile coeficientului de c
- Page 94 and 95:
92D. SCURTUNEW DATAABOUT THE OPTIMU
- Page 96 and 97:
94H. DREDT ŞI fOLAB.Pentru rezolva
- Page 98 and 99:
~/iD!JreErbiGid~- --- --mTraţary!e
- Page 100 and 101:
98H. BREDT ŞI COLAR.experienţe) f
- Page 102 and 103:
100H. BREDT ŞI (OLARcu încă 21-3
- Page 105 and 106:
LUCR. ŞT. Le.p.e., 1978, VOL. IX10
- Page 107 and 108:
EXCESUL DE UMIDITATE ŞI PRODUCTIA
- Page 109 and 110:
EXCESUL DE UMIDITATE ŞI PRODUCTIA1
- Page 111 and 112:
EXCESUL DE UMIDITATE ŞI PRODUCŢIA
- Page 113 and 114:
EXCESUL DE UMIDITATE ŞI PRODUCŢIA
- Page 115 and 116:
EXCESUL DE UMIDITATE ŞI PRODUCŢIA
- Page 117 and 118:
EXCESUL DE UMIDIŢATE ŞI PRODUCŢI
- Page 119: EXCESUL DE UMIDITATE ŞI PRODUCŢIA
- Page 122 and 123: 1201. SIMIONESCU ŞI COLAB.Primele
- Page 124 and 125: 1221. SIMIONEseu ŞI COLAB.Trebuie
- Page 126 and 127: 1241. SIMIONESCU ŞI COLAB.Cele mai
- Page 128 and 129: o(grade) 200-2 40E 60(J 80100 o4204
- Page 130 and 131: 126I. SIMIONESCU ŞI COLAB.22201864
- Page 132 and 133: 1281. SIMIONESCU ŞI COL~B.In condi
- Page 134 and 135: 1301. SIMIONESCU ŞI COLAB.Die haup
- Page 136 and 137: 132L. SĂPLĂCAN ŞI COLAH.Unele re
- Page 138 and 139: 134L. SĂPLĂCAN ŞI GOLA.B.la pant
- Page 140 and 141: 136L. SĂPLĂCAN ŞI COLAn.3. Stabi
- Page 142 and 143: 138L. SAPLACAN ŞI COLAn.Producţia
- Page 144 and 145: 140L. SĂPLĂCAN ŞI COLAB.tofului
- Page 146 and 147: 142A. POPESCU ŞI COLAB.METODA DE C
- Page 148 and 149: 144A. POPESCU ŞI COLAB.2. Plantare
- Page 150 and 151: 146A. POPESCU ŞI (OLAB.,\.1. Bufuc
- Page 152 and 153: 148A. POPESCU ŞI COLAH.W7a;lsch.Ca
- Page 154 and 155: PRESIUNEAÎNAlTIMEA DU1ELOR fATA DE
- Page 156 and 157: 152 A. POPESCU ŞI COLARNr. .,. 'CO
- Page 158 and 159: A. POPESCU şr COLAB.154BIBLIOGRAFI
- Page 160 and 161: 156N. URIA ŞI COL An.favorizează
- Page 162 and 163: 158N. BRIA ŞI COLAn.REZULTATE OBŢ
- Page 164 and 165: 160N. BRIA ŞI COLAR.combinele este
- Page 166 and 167: 162.N. BRlA ŞI COLAB.privind sigur
- Page 168 and 169: 164N. DIUA ŞI rOL\B.a distanţei d
- Page 172 and 173: 168N. BRIA ŞI COLAB.Caler;oria sol
- Page 174 and 175: 170N. BRIA ŞI roLAB.of moisture. A
- Page 177 and 178: Luca. ŞT. Lc.p.e., 1978, VOL. IX17
- Page 179 and 180: SENSIBILITATEA TUBERCULILOR LA PUTR
- Page 181 and 182: SENSIBILITATEA TUBERCUULOR LA PUTRE
- Page 183 and 184: SENSIBILITATEA TUBERCULILOR LA PUTR
- Page 185 and 186: LUCR. ŞT. LC.P.C., 1978, VOL. IXAS
- Page 187 and 188: EFICIENŢA EcoNoi\nc A MECAN17..A
- Page 189 and 190: EFICIENŢA ECONOMICA A MEfANIZĂRII
- Page 191 and 192: EFICIENŢA ECONOMICĂ A. MECANIZĂR
- Page 193 and 194: LUCR. ŞT. Lc.p.e., 1978, VOL. IXSI
- Page 195 and 196: OPTIMIZAREA FEUTlLIZAHII PRIN MODEL
- Page 197 and 198: OPTIMIZAREA FERTILIZĂH.H PRIN MODE
- Page 199 and 200: OPTIMIZAREA FERTILIZĂRH PRIN :MODE
- Page 201 and 202: -~ ---OPTIMIZAREA· FERTILlZARJI PR
- Page 203 and 204: OPTIMIZAREA FERTILIZĂRH PRJN MODEL
- Page 205 and 206: OPTIMIZAREA FERTILIZARH PRIN MODEL
- Page 207: Ol'TIl\IIZA.HEA FEllTILIZARH PRIN M
- Page 210 and 211: 206C. TEODORESCUcampanie susţinut
- Page 212 and 213: 208C. TEODORESCUABOUT POTATO STORY
- Page 215: Redactor: ing. B. CLĂTlCITehnoreda