anale 9.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

EPOCA DE PLANTARE ŞI INFEC"fIA CU VIRUSURI23ciclul 1 (1969-1970); C2 - ciclul 2 (1970-1971); ca - ciclul 3 (1971-1973). FactorulD - Gradul de infecţie virotică (ani de reînmulţire); d 1 - anul I de reînmulţire; d2 - anul IIde reînmulţire; da - anul III de reînmulţire. Factorul E - Epoca de plantare; el - plantattimpuriu (decada a III-a a lunii aprilie); e2 - plantat cu 15 zile întîrziere. Factorul F - combatereaafidelor vectoare cu insecticide sistemice: f 1 - cinci tratamente; f2 - 3 tratamente;fa - fără tratamente. Factorul G - epoca de întrerupere a vegetaţiei în funcţie de zborulmaxim al afidelor: gl - după 10 zile; g2 - după 20 zile; ga - după 30 zile; g4 - fără întrerupereavegetaţiei (la maturitate).Ca tester s-a folosit soiul semitîrziu Desiree.Efectul complex al tuturor factorilor a fost cercetat şi interpretat pentru următoareleaspecte : gradul de infecţie pentru virusul Y al cartofului (VYC); gradul de infecţiepentru virusul răsucirii frunzelor cartofului (VRFC); gradul de infecţie pentru totalviroze grave; producţia totală de tuberculi; producţia de tuberculi pentru sămînţă.în prezenta lucrare se prezintă numai rezultatele privind influenţa epocii de plantareîn condiţii de izolare a culturilor de cartof pentru sămînţă.REZULTATE OBŢINUTE ŞI DISCUŢii. Din datele tabelului 1 reieseclar că întîrzierea plantării cu 15 zile faţă de epoca optimă determină diferenţede infecţie foarte semnificative şi anume de 25% pentru virusul Y,.~8% pentruvirusul răsucirii frunzelor şi o infecţie medie de 42% pentru cele două virusuri.Tabelul 1Influenţa epocii de plantare asupra infecţiei cu viroze la cartof - media pe treicicluri trienale (Effect of planting time on potato viruses infection - averageof thriennial cycles)Epooa de pl'nt", I(Planting time) %VYCVRFCTotal virozereI. ,emn.1 % reI. "mnl % reI. semn.Epoca I 0,99 100 - 1,04 100 - 2,03 100 -Epoca a II-a 1,24 125 *** 1,64 158 *** 2,88 142 ***DL 5% 0,09 0,12 0,14Aceasta se datoreşte pe de o parte faptului că plantele se află într-un stadiude vegetaţie mai avansat atunci cînd plantarea s-a făcut la epoca optimăşi prin urmare prezintă' o rezistenţă mai mare la infecţii, iar pe de altă parteculturile de cartof de Ia prima epocă de plantare sînt încheiate la începutulzborului maxim al afidelor, îngreunînd circulaţia acestora în cultură şi, caatare, limitînd răspîndireavirusilor, comparativ cu epoca de plantare întîrziată.Din interacţiunea între epoca de plantare şi condiţiile anilor de cultură(tabelul 2) se constată că infecţiile cu virusul Y nu diferă prea mult de la unciclu la altul, acestea variind între 0,8-1,20% la epoca 1 de plantare şi 1,02­1,36% la epoca a II~a de plantare; în schimb întîrzierea plantării cu 15 ziledetermină creşterea infecţiilor cu 9-42%. În cazul virusului răsucirii frunzelor,amplitudinea infecţiilor este mai mare de la un ciclu de experimentare laaltul: 0,59-1,54% la epoca 1 de plantare şi 1,1,8-2,23% la epoca a II-ade plantare. De aici se poate conclude că atît condiţiile anilor de cultură,cît şi epoca de plantare·au un rol însemnat în prevenirea infecţiilor cu virusuriletransmise prin afide, în special cu virusul răsucirii frunzelor. Astfel se