anale 9.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

72M. BERINDEI ŞI COLAH.deosebită, întrucît aceste soiuri sînt predispuse la formarea bulgărilor multmai uşor decît cele anterioare. Pe aceste soIuri, o mărire cu 10 cm între rînduri(de la 70 la 80 cm) înseamnă foarte mult pentru mecanizarea lucr2rilor fărăformarea bulgărilor în bilon. În plus, aceste soIuri au o fertilitate naturalămai ridicată, iar calitatea culinară a cartofului obţinut pe aceste soIuri estefoarte bună. Suprafeţele de teren foarte favorabile culturii cartofului fiinddestul de reduse la nivel de 1;ară, organizarea producţiei de cartof în fermespecializate presupune cultura cartofului şi pe soIurile amintite, nu Humaipentru realizarea necesarului de cartof la nivel republican, dar şi din conside·rente organizatorice.Prin calculul regresiilor multiple se ajunge practic la aceleaşi concluziiprivind influenţa măririi distanţelor între rînduri asupra producţiei de tubercuii(tabelul 4). Coeficientul de regresie din ecuaţia producţiei pentru distantaîntre rînduri arată o scădere nesemnificativă a producţiei de tuberculi pe măsurăce creşte distanţa între rînduri. Ecuaţia obţinută pentru productie areo probabilitate de reproducere a fenomenului observat de 61 %, iar abaterilevalorilor calculate cu această ecuaţie faţă de cele măsurate sînt cuprinse inmajoritate între ± 30% (tabelul 5).Din tabelul 5 mai reiese ~i o grupare sintetică a claselor de producţiepe de o parte, precum şi eroarea rrzultatelor calculate, pe de altă partp, saude la ce nivel de rJroducţie ecuaţia este valabilfî. Astfel, ecuaţia folosită etenoi are o restricţie de valabilitate ~i anume, numai peste nivele de produCţiede 25 t/ha.În ceea ce priveşte dE'simea de plantarE', de remarcat este f8ptul că,în conditiile de cultud neirigată, i'n medie pe 10 localit~ti, în interacţiuneadistanţe între rînduri x dpsimi de plantare nu se constată diferenţe de pro~ducţit evidente (tabelul 1). ACE'st lucru denotă că, la toate distanteie Îatrerînduri experimt'ntate, plantele de cartof ajung pînă la maturitate îl1tr~unechilibru compensativ, nutritiv şi asimilatoriu şi că, de fapt, desimile m:uinu se justifică la cartoful de consum neirigat. Coeficientul de corelaţie el!productiei cu desimile de plantare la diferite distanţe între rînduri este de 0,09.În al doilea an experimental, cercetărilp au cuprins 18 localităti dintot atHeft judeţe ale ţării, repfI:,zentlnd practic majoritatea condiţiilor exis~tente de cultivare CI. cartofului. Dintre acestea, în 12 localituţi experienteles-au executat în condiţii de neirigarE'.DatoriEi volumului extrem de mare de date primare (calcul cu 5 şi fifadori pe 2304 parcelf' experimE'ntale) nWIIloria calculatorului nu a fostdestul de încăpătoare pentru un calcul global, de aceea calculele s-au divizatîn două: o dată în functie de însuşirile fizice ale solului (procent de argi1~,textur{l) pe 6 localităţi (fig. 4) şi a dolta oară în funcţie de aceleaşi însuşiriale solului lJe două zone climatice pentru alte 6 localităţi (fig. 5). Cal·cuIele au scos în evidenţă diferenţe foarte serrlnificativE" pentru nive1ele deproducţie la distanţe intre rinduri şi interacţiuni foarte semnificative pentrucombinatiile distanţe x conţinut de argilă, distanţe x talia soiurilor, desimix miirimi de plantat (tahelul 6), interacţiuni distinct Semnificative pentrucombinaţiile dist8nţe x desimi, distanţe x mărimi de plantat (tabelul 6),precum ~i interacţiuni foarte semnificative privind influenţa zonelor cHma-