anale 9.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

MARIREA DISTANŢEI INTRE RINDURI63In R.D. Germană şi R.F. Germania, prin mărirea distantei între rînduride la 70 la 75 cm a crescut productivitatea muncii cu cca 30% la lucrările deplantat şi întreţinere şi respectiv cu 20 % la recoltat (GALL, 1968), ca urmarea reducerii numărului ,ce rînduri şi a lungimii acestora (de la 16 km/ha cuintervalul de 62,5 cm Între rînduri la 13,3 km/ha cu interval de 75 em)(WSCH,OLTZ, 1971). Creşten'a productivităţii muncii la recoltare are ca urmareşi faptul că în R.F. Germania biloanele se fac în general mai mici decît înOlanda (după KOU\VENHOVEN şi OUWER KER K, 1975), unde cercetărirecente au arătat că, la mărirea distanţei între rînduri, volumul de sol lametru liniar de lungime a rîndului a crescut în medie cu 18%la intervalul de 90 cm, faţă de intervalul de 75 cm şi cu 26% faţă de volumulde la intervalul de 67 cm între rînduri, în timp ce volumul de sol uscattrecut prin combină a scăzut odată cu scăderea lungimii rîndurilor la intervalulde 90 cm, numai cu 1 ~'o faţă de 75 ClTl, respediv cu 4(!,o faţă de 67 cmîntre rînduri, tocmai din cauza volumului sporit de pămînt realizat prin biloanemai mari la distanţe mai mari (KOU\VENHOVEN şi VAN OUWERKERK.1976). Dacă adîncimea de plantare de la vîrful bilonului la baza tuhercululuise păstrează constantă, prin mărirea distanţei între rînduri toate dimensiunilebilonului cresc corespunzător. Se apreciază ca optimă mărimea bilonuluide 600 cm 2 în secţiune transversală, care satisface cerinţele de formă şi mărimea cuibului în vederea realizării parametrilor de cultivare ca: distributia lateralăa iuberculilor în bHon, reducerea numărului d~ tuberculi înverziţiyreducerea pierderilor la recoltare (KOUWENHOVEN şi VAN OUWEHKERK,1976). .Pentru realizarea unor biloane de dimensiuni corespunzătoare pentrudezvoltarea normală a plantelor de cartof se poate interveni din punct de vcdereagrotehnicpe două căi: fie prin mărirea distanţei între rînduri,cînd secreează posibilitatea ridicării unui strat mai mare de pămînt pe bilon, fie prinridicarea bilonului în înălţime. Ridicarea în înălţime la aceeaşi bază de stabilitatea bilonului creeazăforme instabile de aşezare a pămîntului peste cuib, sauforme de bilon necorespunzătoare pentru dimensiunile de formare laterală acuibului. Mai mult, pe soIurile grele, mărirea adîndmii de mobilizare a stratuluiatinat duce la scoaterea bulgărilor şi aşezarea lor în bilon, fapt totalnedorit pentru recoltarea cu combina.Prin mărirea distanţei între rînduri pe soIurile mai grele, cu conţinutmai ridicat de argilă, la aceeaşi adîncime a stratului de sol mobilizat poatefi făcut un bilon mult mai mare (VAN DER ZAAG, 1977).În mecanizarea lucrărilor la cultura cartofului problema prinei palăcare se pune este mărimea urmei lăsată de roţile tractorului pe rigolele dintrebiloaI1e.· Considerînd forma bilonului trapez (fig. 1), KOU\XfENHOVEN şiVAN OUWER.KERK (1977) au calculat mărimea rigolei cu formula Î\\"5 === (L-~W) -+ 10 cctg. a ajungînd la concluzia că la m5rirea distanţei dintrerînduri rigola a crescut în lăţime numai cu 1/3 din cît a crescut intervaluldintre rînduri şi că evitaf(~a călcării taluzului de către un tractor cu lăţimeapneur:]or de 16 tali s-a realizat numai la distanţa de 105 cm între rînduri.Volu,mul mai mare de pămînt pe. bilon şi pierderea mai mică din volumulhiIonului în perioada plantat-recoltat, rezultat prin mărirea distanţeiîntre rînduri la 75 C1l1, a redus procentul de tuberculi înverziţi (BUR GHAU-