anale 9.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

OPTIMIZAREA FERTILIZĂRH PRIN :MODEL MATEI\IATIC195Acest punct reprezintă constelaţiado~elor N]?K şi gunoi pentru producţiamaximă realizabilă (maximul tehnic). In mod similar se poate stabili şi dozazonelor optime din punct de vedere economic cu estimarea producţiilor aferente(rona optimului economic = O:E.), prin intermediul derivatelor:i3y*= Oîn care y* reprezintăpreţul pentru cartof şi Xl* ... 'X 4 * preţurile pentru îngrăsăminte., Pentru a putea folosi modelul în -producţie la optimizarea dozelor deîngrăşăminte la nivel de tarIas-a elaborat un sistem de exploatarea lui pe calculator.Sistemul denumit COF-I foloseste 4 fisiere: fisierul modelelor încare se depun ecua ţiile multidimensionale ~are stau la baza estimării; fişieruladreselor în care se depun datele ce permit regăsirea unei tarlale anumitedupă judeţ, localitate, număr topografic, denumirea tarlalei, suprafaţă, indicaţii de folosinţă etc.; fişierul datelor care conţine indicii de sol şi climăproprii tarlalelor şi fişierul ecua ţiilor caracteristice în care se depun pe lîngăecuaţiile proprii tarlalelor şi rezultatele .privind maximul tehnic şi optimuleconomic al fiecărei tarlale ce au rezultat din calcul.Pachetul de p.!,ograme împreună cu cele patru fişiere sînt depuse pe obandă magnetică. In timpul exploatării datele de pe bandă se transferă peun disc magnetic, prin intermediul căruia se execută operaţiile de calcul, iadupă terminarea calculelor conţinutul discului (cu datele noi depuse şi rezultatelenoi calculate) se transferă din nou pe bandă.Este cunoscut faptul că sporurile de producţie descresc cu creşterea dozeloraplicate la toate plantele şi în toate condiţiile ecologice. Optimul economicse defineşte de către economişti prin sporul ce se atinge de o doză deîngrăşămînt aplicată astfel ca preţul realizat de acest spor să egaleze costuldozei îngrăşămintelor utilizate. La prcducţia vegetală este foarte grEU ca optimuleconomic să se definească printr-un singur punct pe curba de producţie, deoareceîn cazul unei anumite tehnologii sporul de producţie realizabil depindeşi de mersul vremii, care nu se poate prevedea din toamna anului precedentcînd se aplică îngrăşămintele pentru anul viitor. Din acest motiv se defineşteo zonă a optimului economic (figura 2) care pe curba sporului cuprinde o porţiunede ±5 pînă la ± 8% în jurul punctului teoretic. N\ai este cunoscutfaptul că nivelul producţiilor şi implicit şi sporul pentru o an!!mită dozădepind foarte mult de gradul de perfecţionare a tehnologiilor. In tabelul 4se indică producţiile maxime realizate în condiţii experimentale în R .S. România.Dinaceste rezultate care variază între 70 si 90 t tuberculi la hectarrezultă că potenţialul biologic al cartofului este 'foarte ridicat. Răspunsulla întrebarea, de ce în mod normal producţiile realizate sînt mult mai mici,îl putem obţine numai dacă acceptăm faptul că tehnologia de cultivare a cartofuluiaşa cum se aplică în unităţi prezintă încă multe deficienţe:este suficient să executăm una sau două lucrări cu întîrziere sau deloc şi producţiilescad deja foarte mult. Nu vorbim de faptul cînd se foloseşte o sămînţănecorespunzătoare sau cînd o ,seCVEnţă întreagă din tehnologie (lucrărilefitosanitare sau agrofitotehnice etc.) se execută cu deficienţe; în asemenea