anale 9.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

M. BERINDEI ŞI COLAB.rI I IX! .'I I II I I: L..--- Wf ----...JLL---------'Fig. 1 - Calculul distanţei dintre biloane în funcţie de mărimea distanţei dintre rînduri(după KOUWENHOVEN şi VAN OUWER KER K, 1976) (Calculation of distancebetween hills in dependence· on the distance between rows)SEN, 1966; SCHOLTZ, 1974). La un efect de tasare 'mai mic s-a redus numărulde bulgări, a scăzut procentul de vătămare a tuberrulilor recoltaţi cu combinaşi proporţiade tuberculi nematuri cu leziuni mecanice (HAHN, 1971; SCHOLTZ,1971; SCHOTTON, 1971; ZUMBACH, 1971).În alegerea unei distanţe concrete între rînduri se ţine cont şi de factorulclimă. La peste Î5 rIn între rînduri, blloanele au rămas mai mult timp expuserazelor solare, care le-au uscat (HUNNIUS, 1977), încît la soiurile care auperioad~ de vegetaţie scurtă, apa a fost un factor limitativ în acest caz (ALLEN,1977). In condiţii de vegetaţie mai puţin favorabile pentru creştere, laintervale de peste 75 em a fost necesar un timp mai lung pînă la. încheierea rîndurilor,moment determinant al producţiei de tuberculi. La 90 cmîntre rînduri, soarele a încălzit biloanele şi a ridicat temperatura solului,'ceea ce a dus de multe ori la încolţirea secundară a tuberculilor (VANDER ZAAG, 1977). Prudenţa cultivatorilor care s-au limitat la 75 cm întrerînduri este justificată din acest punct de vedere, cu atît mai mult cu cît efecţulde u~care a biloanelor devine pozitiv îndeosebi în toamnă, la recoltare.In condiţiile uIlei toamne ploioase, biloanele mai mari se usucă mai repedeşi mai bine, culturile cu 75 cm distanţă între rînduri permiţînd efectuarearecoltatului într-un număr mai mare de zile (SCHOLTZ, 1971).Pe de altă parte însă, încheierea foliajului peste intervalul dintre rînduricu 14-17 zile mai tîrziu la culturile cu rînduri distanţate a însemnatun cîştig mare de timp pentru efectuarea lucrărilor de întreţinere şi pentruevitarea extinderii manei cartofului în cultură (KOUWENHOVEN şi VAN'OUWERKERK, 1976), iar aşezarea unui strat mai mare de sol pe bilon ajucat un roi de filtru în calea .sporilor de mană (SCHOLTZ, 1974).Deşi la 90 efi între rînduri distribuţia tulpinilor este sub optim, faptmai puţin vizibil în producţie (VAN DER ZAAG, 1977), cercetări efectuateîn Uniunea Sovietică arată că la distanţe mai mari între rînduri a crescutrandamentul fotosintetic, gradul de iluminare a frunzelor şi aeumulareadesubstanţă uscată (DOROJKIN şi KONONUCENKO, 1968), repartiţia fa·ediaţiilor fotosintetic active fiind mai uniformă în etajele superioare şi mijlo­,cii ale tufei, iar frunzele din etajul mijlociu contribuind mai activ la formareatuberculilor (SIDENKO şi GONCEARIK, 1970). Totuşi, numărul de tulpinipe cuib a 'Scăzut, tulpinile alungindu-se uşor, iar foliajul total micşorîndu-se;