136L. SĂPLĂCAN ŞI COLAn.3. Stabilirea schemelor <strong>de</strong> lucru la cultivarea cartofului pe terenurileîn pantă, în sistem antierozional. Plecîndu-se <strong>de</strong> la cerinţele agrofitotehnice<strong>de</strong> cultivare a cartofului pe terenurile în pantă şi <strong>de</strong> la posibilităţile <strong>de</strong> lucrua agregatelor, experimentările efectuate în condiţii <strong>de</strong> laborator-cîmp au permisstabilirea schemei <strong>de</strong> cultivare a cartofilor pe terenurile în pantă. Astfel,distanţa între brăzdarele maşinii <strong>de</strong> plantat a fost <strong>de</strong> 62,5 cm, iar între rîndurile<strong>de</strong> la două treceri succesive ale maşinii, <strong>de</strong> 80 cm.Această schemă <strong>de</strong> lucru dă posibilitatea executării lucrărilor <strong>de</strong> întreţinereîn mod corespunzător, fără ca plantele să fie <strong>de</strong>ranjate, asigurînd totodată<strong>de</strong>simea optimă <strong>de</strong> plantare.4. Stabilirea limitei <strong>de</strong> pantă pînă la care agregatele <strong>de</strong> lucru asigurăindici calitativi corespunzători. Cercetările şi experimentările efectuate auscos în evi<strong>de</strong>nţă faptul că agregatele <strong>de</strong> lucru prezentate mai sus asigură indicicalitativi <strong>de</strong> lucru corespunzători la <strong>de</strong>plasarea după direcţia curbelor <strong>de</strong> nivel,pînă la o înclinaţie a versantului <strong>de</strong> maximum 14° (25%).Totodată cultivarea cartofului pe terenuri cu înclinaţii mai mari <strong>de</strong>14°, chiar pe direcţia curbelor <strong>de</strong> nivel, favorizează <strong>de</strong>clanşarea eroziuniidatorită capacităţii reduse <strong>de</strong> reţinere a biloanelor, provocînd pier<strong>de</strong>ri <strong>de</strong> solşi scă<strong>de</strong>rea producţiei.Plecîndu-se <strong>de</strong> la aceste consi<strong>de</strong>rente, cultivarea cartofului pe terenurileîn pantă în sistem antierozional este justificată, putînd fi extinsă cu bunerezultate pe versanţi cu pante <strong>de</strong> pînă la 12-14° (21-25%).II. ASPECTE AGROFITOTEHNICE PRIVIND CULTURA CARTOFULUI PE TERENURILEIN PANTĂ, IN CONDIŢII DE MECANIZARE A LUCRĂRILORRezultatele <strong>de</strong>terminărilor privind adîncimea <strong>de</strong> plantare, distanţa dintretuberculi, adîncimea tuberculilor la recoltare şi alte <strong>de</strong>terminări, precumşi producţia realizată în sistem <strong>de</strong> plantare pe direcţia curbelor <strong>de</strong> nivel şidin <strong>de</strong>al în vale sînt prezentate în tabelul 4.Adîncimea <strong>de</strong> plantare. În cazul plantării pe direcţia curbelor <strong>de</strong> nivel,adîncimea <strong>de</strong> îngropare a tuberculilor sca<strong>de</strong> pe măsură ce înclinaţia versaTItuluicreşte. Se constată că, pînă la panta <strong>de</strong> 14°, acoperirea cartofului la plantareeste corespunzătoare şi că, la pantă peste această limită, stratul <strong>de</strong> sol<strong>de</strong> <strong>de</strong>asupra cartofilor se micşorează sub nivelul admis.La plantarea din <strong>de</strong>al în vale nu s-a evi<strong>de</strong>nţiat scă<strong>de</strong>rea adînci mii <strong>de</strong>îngropare a tuberculilor pe măsura creşterii pantei terenului, dar au existatdiferenţe semnificative privind uniformitatea pe lăţimea <strong>de</strong> lucru, ca şi înfuncţie <strong>de</strong> sensul <strong>de</strong> <strong>de</strong>plasare.Distanţa dintre tuberculi pe rînd. Din datele prezentate (tabelul 4),rezultă că, fa ţă <strong>de</strong> distanţa stabilită <strong>de</strong> 22,5 cm, pînă la înclina ţia <strong>de</strong> ]2-14°distanţa medie dintre tuberculi nu este influenţată simţitor <strong>de</strong> mărimea pantei,realizîndu-se o distanţă medie <strong>de</strong> cca. 28 cm, ce asigură <strong>de</strong>nsităţi <strong>de</strong> peste45 000 plante la hectar.Pier<strong>de</strong>rile <strong>de</strong> sol prin eroziune. Precipita ţiile excesive care ail căzutîn anul 1975 au dat posibilitatea evi<strong>de</strong>nţierii pier<strong>de</strong>rilor prin eroziune, remarcîndu-seîn acelaşi timp rolu} protector al dispunerii biloanelor pe direcţiagenerală a curbelor <strong>de</strong> nivel. In cazul efectuării lucrărilor pe direcţia curbelor<strong>de</strong> nivel, s-au constatat eroziuni şi colmatări puternice la pante do 18-20°,
MECANIZAREA LUCRĂRILOR PE PANTĂ137Rezultate obţinuteprin plantarea cartofului pe pante la CAP Suatu: jud. Cluj(Results obtained by cropping potato on slopes at Suatu - Cluj)Tabelul 4Adîncimea tuberculilorla recoltare. cmProducţia <strong>de</strong> tuberculiDistanţa(Depth at harvest) realizată la hectarTuberculiPanta Adîncimea dintreparţialgrosimea stratului <strong>de</strong>Înălţimeateren <strong>de</strong> plantare tuberculi, <strong>de</strong>scoperiţi plantelor,(Slope cm*. cm* sol <strong>de</strong> <strong>de</strong>asupra la 20 plan- cm (Plantgra<strong>de</strong>) (Planting (Distance tuberculului. cm te, buc. height) 1974, 1975. medie.<strong>de</strong>pth) bet. (Tubers not t/ha t/ha t/hatubers) "pecioc I inferior covered) yield yield yield(above (belowtubers) tubers)IA. Plantat pe direcţia curbelor <strong>de</strong> nivel (Planted an direction of contour lines)0-2 12,0 26,7 3,2 12,4 O 70,4 23,3 22,4 22,84 11,8 29,7 4,3 12,7 O 71,4 26,7 24,1 25,46 11,5 28,5 4,1 13,2 1 72,6 28,1 26,9 27,58 10,5 28,7 5,2 14,0 O 74,7 29,9 27,9 28,910 9,5 24,5 5,2 15,0 2 74,1 25,9 23,4 24,612 8,8 25,8 6,1 14,9 2 72,2 24,5 22,8 23,614 7,1 30,0 7,7 15,9 3 71,8 21,3 19,8 20,518 5,3 32,4 8,3 16,0 5 69,8 21,0 18,9 20,0B. Plantat după direcţia <strong>de</strong>al-vale (Planted an direction hill-vaIley)0-2 11,9 26,7 2,0 7,0 2 64,4 18,0 7,5 12,74 12,1 25,5 2,5 6,5 ;) 63,0 21,0 14,6 17,86 11,1 23,5 2,0 7,5 ;) 63,0 24,5 17,1 20,88 8,5 23,0 3,2 7,0 4 60,9 25,2 16,1 20,610 10,8 34,0 3,0 6,5 3 61,0 20,5 16,2 18,312 10,7 31,0 2,0 7,0 3 59,0 17,5 16,0 16,714 - - 2,0 6,0 5 - 14,4- 11,8 13,1*) Adîncimea <strong>de</strong> plantare reglată = 12 cm**) Distanţa reglată dintre tubereuli pe rînd = 22,5 emcînd în mai multe p_uncte biloanele au fost spălate aproape în întregime pelungimi <strong>de</strong> 1-2 m. In alte puncte, biloanele au fost sparte, materialul <strong>de</strong>punîndu-s2treptat în zonele inferioare, în care pantele erau cuprinse între 14-18°. In porţiunea <strong>de</strong> versant cuprinsă între aceste limite, fenomenul eroziuniia fost atenuat, <strong>pentru</strong> ca sub 14° să nu se mai observe.În cazul efectuării lucrărilor din <strong>de</strong>al în vale, pier<strong>de</strong>rile <strong>de</strong> sol au fostconsi<strong>de</strong>rabile <strong>de</strong>păşind 200 m~ sol la hectar.4. Producţia <strong>de</strong> tuberculi în funcţie <strong>de</strong> direcţia <strong>de</strong> lucru şi înclinaţiaversantuJui. Datele prezentate în tabelul 4 arată un paralelism aproape perfect,evi<strong>de</strong>nţiindu-se influenţa înclinaţiei terenului asupra producţiei <strong>de</strong> tuberculiobţinută la hectar în anii 1974 şi 1975, <strong>de</strong>şi condiţiile climatice aufost puţin diferite.În ambii ani s-a înregistrat o creştere a producţiei paralel cu creştereapantei, atingînd un maximum la panta <strong>de</strong> 8°, după care urmează o scă<strong>de</strong>re,ajungînd la proporţii sub nivelul celei înregistrate pe terenul plan, atuncicînd înclinaţia vcrsantului este mai mare <strong>de</strong> 12° (21 %).
- Page 7 and 8:
5CONTENTSPortrait: VASILE COlvlARNE
- Page 9 and 10:
INHALTPortrait: VASILE COMARNESCU
- Page 11 and 12:
9c O ,LI, E P )K A HI1 EIIopTpeT: B
- Page 13 and 14:
PORTRETIn acest an ing. VASILE COMA
- Page 15:
LUC[~. ŞI'. LC.P.C., 1978, VOL. IX
- Page 18 and 19:
16II. GROZA.Semnificaţiile distrib
- Page 20 and 21:
18II. GROZAtului devine în bună p
- Page 22 and 23:
20II. GllOZANESCU) Ed. Agrosilvică
- Page 24 and 25:
22S. l\L\.N ŞI C. DH.AICAÎn preze
- Page 26 and 27:
24S. l\fAN ŞI r. DRAICATabelul 2In
- Page 28 and 29:
Tabelul 5Influenta epocii de p1anta
- Page 30 and 31:
28 S.· MAN ŞI r. DRAICA.condiţii
- Page 32 and 33:
30S. MAN ŞI C. DRAICAEFFECT OF PLA
- Page 34 and 35:
32S. MAN ŞI C. DRAICA(citat de Whi
- Page 36 and 37:
34S. MUREŞAN ŞI COLAB.structura,
- Page 38 and 39:
%171615141312II1098JfOO 3200 3300 ,
- Page 40 and 41:
38s. MUREŞAN ŞI COLAB.tatele expe
- Page 42 and 43:
40S. :MUREŞAN ŞI COLAH.der Stunde
- Page 44 and 45:
42H. BREDT ŞI C'OLAR.61'~r--- -f--
- Page 46 and 47:
44II. nnEDT ŞI
- Page 48 and 49:
46H. BREDT ŞI COLAB.mÎntelor util
- Page 50 and 51:
48H. BREm' ŞI COLAB.(5) Esen ta ef
- Page 53 and 54:
LUCR. şr. l.C.P.C., 1978, VOI,. IX
- Page 55 and 56:
DESIMEA CA FACTOR DE INTENSIVIZARE5
- Page 57 and 58:
DESIMEA CA FACTOR DE INTENSIVIZARE5
- Page 59 and 60:
DESIMEA CA FACTOR DE INTENSIVIZARE5
- Page 61 and 62:
DESIMEACA FACTOR DE INTENSIVIZARE59
- Page 63 and 64:
:r.UCR. ŞT. Le.p.c., 1918, TOL. IX
- Page 65 and 66:
MARIREA DISTANŢEI INTRE RINDURI63I
- Page 67 and 68:
l\IAIUREA DISTANŢEI INTRE RINDURI6
- Page 69 and 70:
l\L:\PdItEA DISTANTEI INTItE HINDUm
- Page 71 and 72:
MARIREA DISTANTEI INTRE RINDURI69Ta
- Page 73 and 74:
l\IAIUIrEA DISTANTEI INTRE RINDUIU7
- Page 75 and 76:
Tabelul 4Coeficienţii de corelaţi
- Page 77 and 78:
MARInEA DISTANTEI INTHE nINDUHI 75Z
- Page 79 and 80:
MARIREA DISTANTEI INTRE RINDUIli77p
- Page 81 and 82:
MAmREA DISTANTEI INTRE RINDURI 79NE
- Page 83:
MĂRIHEA DISTANŢEI INTRE RINDURI81
- Page 86 and 87:
84D. SCURTUTabelul 1Elemente biolog
- Page 88 and 89:
86 D. SCURTUe) Numărul de tubel'l;
- Page 90 and 91: 88D. SCURTUţiei neie. Realizarea u
- Page 92 and 93: 90D. SCURTUrile coeficientului de c
- Page 94 and 95: 92D. SCURTUNEW DATAABOUT THE OPTIMU
- Page 96 and 97: 94H. DREDT ŞI fOLAB.Pentru rezolva
- Page 98 and 99: ~/iD!JreErbiGid~- --- --mTraţary!e
- Page 100 and 101: 98H. BREDT ŞI COLAR.experienţe) f
- Page 102 and 103: 100H. BREDT ŞI (OLARcu încă 21-3
- Page 105 and 106: LUCR. ŞT. Le.p.e., 1978, VOL. IX10
- Page 107 and 108: EXCESUL DE UMIDITATE ŞI PRODUCTIA
- Page 109 and 110: EXCESUL DE UMIDITATE ŞI PRODUCTIA1
- Page 111 and 112: EXCESUL DE UMIDITATE ŞI PRODUCŢIA
- Page 113 and 114: EXCESUL DE UMIDITATE ŞI PRODUCŢIA
- Page 115 and 116: EXCESUL DE UMIDITATE ŞI PRODUCŢIA
- Page 117 and 118: EXCESUL DE UMIDIŢATE ŞI PRODUCŢI
- Page 119: EXCESUL DE UMIDITATE ŞI PRODUCŢIA
- Page 122 and 123: 1201. SIMIONESCU ŞI COLAB.Primele
- Page 124 and 125: 1221. SIMIONEseu ŞI COLAB.Trebuie
- Page 126 and 127: 1241. SIMIONESCU ŞI COLAB.Cele mai
- Page 128 and 129: o(grade) 200-2 40E 60(J 80100 o4204
- Page 130 and 131: 126I. SIMIONESCU ŞI COLAB.22201864
- Page 132 and 133: 1281. SIMIONESCU ŞI COL~B.In condi
- Page 134 and 135: 1301. SIMIONESCU ŞI COLAB.Die haup
- Page 136 and 137: 132L. SĂPLĂCAN ŞI COLAH.Unele re
- Page 138 and 139: 134L. SĂPLĂCAN ŞI GOLA.B.la pant
- Page 142 and 143: 138L. SAPLACAN ŞI COLAn.Producţia
- Page 144 and 145: 140L. SĂPLĂCAN ŞI COLAB.tofului
- Page 146 and 147: 142A. POPESCU ŞI COLAB.METODA DE C
- Page 148 and 149: 144A. POPESCU ŞI COLAB.2. Plantare
- Page 150 and 151: 146A. POPESCU ŞI (OLAB.,\.1. Bufuc
- Page 152 and 153: 148A. POPESCU ŞI COLAH.W7a;lsch.Ca
- Page 154 and 155: PRESIUNEAÎNAlTIMEA DU1ELOR fATA DE
- Page 156 and 157: 152 A. POPESCU ŞI COLARNr. .,. 'CO
- Page 158 and 159: A. POPESCU şr COLAB.154BIBLIOGRAFI
- Page 160 and 161: 156N. URIA ŞI COL An.favorizează
- Page 162 and 163: 158N. BRIA ŞI COLAn.REZULTATE OBŢ
- Page 164 and 165: 160N. BRIA ŞI COLAR.combinele este
- Page 166 and 167: 162.N. BRlA ŞI COLAB.privind sigur
- Page 168 and 169: 164N. DIUA ŞI rOL\B.a distanţei d
- Page 170 and 171: 166N. BRIA ŞI COLAB.S = 55,032393
- Page 172 and 173: 168N. BRIA ŞI COLAB.Caler;oria sol
- Page 174 and 175: 170N. BRIA ŞI roLAB.of moisture. A
- Page 177 and 178: Luca. ŞT. Lc.p.e., 1978, VOL. IX17
- Page 179 and 180: SENSIBILITATEA TUBERCULILOR LA PUTR
- Page 181 and 182: SENSIBILITATEA TUBERCUULOR LA PUTRE
- Page 183 and 184: SENSIBILITATEA TUBERCULILOR LA PUTR
- Page 185 and 186: LUCR. ŞT. LC.P.C., 1978, VOL. IXAS
- Page 187 and 188: EFICIENŢA EcoNoi\nc A MECAN17..A
- Page 189 and 190: EFICIENŢA ECONOMICA A MEfANIZĂRII
- Page 191 and 192:
EFICIENŢA ECONOMICĂ A. MECANIZĂR
- Page 193 and 194:
LUCR. ŞT. Lc.p.e., 1978, VOL. IXSI
- Page 195 and 196:
OPTIMIZAREA FEUTlLIZAHII PRIN MODEL
- Page 197 and 198:
OPTIMIZAREA FERTILIZĂH.H PRIN MODE
- Page 199 and 200:
OPTIMIZAREA FERTILIZĂRH PRIN :MODE
- Page 201 and 202:
-~ ---OPTIMIZAREA· FERTILlZARJI PR
- Page 203 and 204:
OPTIMIZAREA FERTILIZĂRH PRJN MODEL
- Page 205 and 206:
OPTIMIZAREA FERTILIZARH PRIN MODEL
- Page 207:
Ol'TIl\IIZA.HEA FEllTILIZARH PRIN M
- Page 210 and 211:
206C. TEODORESCUcampanie susţinut
- Page 212 and 213:
208C. TEODORESCUABOUT POTATO STORY
- Page 215:
Redactor: ing. B. CLĂTlCITehnoreda