ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

Hotin, unde l-a cunoscut pe Alexandru Haşdeu (1811-1872), doctor înfilozofie al Universităţii din München. Alexandru Haşdeu a fost profesor deistorie la liceul din Vinniţa, iar în 1866 a fost ales membru al AcademieiRomâne 5 . A fost un gânditor profund care a abordat într-un discurs de laVinniţa probleme de filozofie a istoriei. A fost tatăl marelui enciclopedistBagdan Petriceicu Haşdeu.Vasile Stroescu a moştenit o avere întinsă, care i-a dat posibilitateasă facă donaţii pentru susţinerea a numeroase instituţii şcolare dinprovinciile româneşti. Pentru a cunoaşte stările de lucruri din Transilvania,în toamna anului 1910 a întreprins o călătorie în această provincieromânească. A cunoscut lucrarea lui I. Slavici, Românii din regatul ungar şipolitica maghiară, tipărită în 1892 în Bucureşti în care scriitorul şirianconsideră că situaţia românilor din Ungaria e o problemă europeană. Înaceastă situaţie se află toate minorităţile naţionale din Ungaria. Românii dinTransilvania însă au ajuns la concluzia că „ei numai în România pot să sedezvolte în toată libertatea”. Faptele lui Vasile Stroescu sunt o ilustrare aunui mod de-a gândi asemănător lui Slavici. Apropierea de modul de-ajudeca al lui Slavici este ilustrat şi de propunerea făcută în 1912 de VasileStroescu de-a înfiinţa un fond de susţinere a Societăţii Academice Române„Petru Maior” din Budapesta care să poarte numele Fondul lui Ioan Slavicipentru casa studenţilor români din Budapesta 6 .Izbucnirea ostilităţilor militare în vara anului 1914 a întreruptlegăturile marelui suflet românesc care a fost Vasile Stroescu. S-a retras şi elîncet spre Basarabia natală. Evenimentele din 1917 l-au găsit la Odesa, darel e prezent în întreaga mişcare naţională din Basarabia. Un participant activla activităţile dintre Prut şi Nistru în aceşti ani de schimbări profundeeuropene, Onisifor Ghibu, declara într-un articol că „întreaga mişcarenaţională din Basarabia din 1917 care a dus la dezlipirea ei de Rusia, sedatoreşte dărniciei lui Stroescu. El a sugerat ideea unei naţionalebasarabene, el a dat bani susţinând revista „Cuvânt Moldovenesc”, care cevamai târziu s-a transformat în prima gazetă basarabeană” 7 .Spre sfârşitul anului 1916 şi începutul celui următor Basarabia şiregiunea Odesei sunt în fierbere. Grupuri mari de soldaţi – în jur de 40.000de basarabeni se aflau în Odesa, unde se mai aflau şi vreo 8000 de românicu familiile lor, care, de la Craiova şi până în Moldova dispuseseră de forţa5 N. Bagdasar, Scrieri, Editura Eminescu, Bucureşti, 1988, p. 2.6 C.I. Stan, op. cit, p. 254.7 O. Gibu, Oameni între oameni, ....., selecţia, introducerea Ion Bulei, text stabilit, indice denume, Octavian O. Ghibu, note şi comentarii I. Bulei, O. O. Ghibu, Şerban Polveregian,Editura Eminescu, Bucureşti, 1990, p. 474.119