ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

ani, Lupei Nuţicu iară avea 50 de ani. Ei nu stăteu tot timpul împreună.Numai când să adunau, punctul de întâlnire era la Moară. În altă parte nuştiu să fi avut punct de întâlnire” 129 .Componenţa grupului cu cei şase membrii o confirmă şi Faur Mihaidin Baltele care la acea dată avea şi el 17 ani şi care în seara de 11 Aprilieajunsese la moară ca să avertizeze pe Nuţicu de pericolul trădării 130 . Sepoate spune deci că grupul celor şase de la moara din Iosăşel s-a formattreptat, ca urmare a căutărilor Securităţii dar şi ca urmare a contactelor şicoordonării realizate de liderul zonei C. Gligor şi de colaboratorul săuapropiat, tânărul Ioan Jurcuţa. Organizaţia fiind liantul mental al fiecăruiadintre participanţi. Chiar dacă n-au stat o perioadă îndelungată împreună, auvenit şi-au plecat fiecare în funcţie de propriile situaţii în preajma perioadei10 – 12 aprilie 1949, cei şase ascunşi la moară, familia morarului MotorcaIoan – Ţighertu şi alţi colaboratori deja formau un nucleu cu idealuri, visuricomune, care aşteptau un semnal, aveau ceva armament, dar, ce e mai gravcare a dus la alertarea autorităţilor locale şi a Securităţii şi la descoperirealor prin trădare, aspect pe care îl subliniază toţi martorii cu numeroasenuanţe. Descoperirea şi trădarea, nedemonstrabile perfect datorită lipseiunor dovezi concrete, trădătorii rămânând de regulă acoperiţi de beneficiariitrădării a fost simţită din ziua anterioară descinderii Securităţii, dar, printr-oezitare inexplicabilă, cei şase au fost totuşi incercuiţi, fiind constrânşi laluptă descisă.Primele bănuieli apar din duminica de 10 aprilie pentru Darău Ignacare susţine:”atâta o fost greşeala lui baci Ioan (bătrânul morar – PT)” 131 ,care deja se agita cu întrunirea grupului, vine Hagea Iulian, invitat, la felDarău Igna primeşte de la Creţa Pavel şi Ţighertu o „puşcă mitralieră şi vreocincisprezece cartuşe” (posibil tipul armei este exagerat – alţii povestescdespre o puşcă obişnuită – PT), după care gazda, baci Ioan „ îl cheamă peIgna, să mergă înarmaţi „ la vecinii din sus de el, la Simion, „la care acestarăspunde:„ - Baci Ioane, nu mă duc!-De ce?- Dumneata ştii ce înseamnă asta?, înseamnă să ne descoperim pe noi, că ioîs la dumneata şi îs înarmat. Garantat că comuniştii îs ori dincoace, oridincolo, în pădure, numa valea îi. Şi au să ne observe şi pe dumneata or să tespună să spui tot”. Previziune care se confirmă pentru că ziua următoare„luni în 11 baci Ioan, s-o dus cu nişte purcei la piaţă la Gurahonţ şi laîntoarcere afirmă „tătă ziua m-o urmărit Haiduc de la Răstoci, şăfuSecurităţii” 132 . Încrederea prea mare în cunoscuţi i-o reproşează Darău Igna,255