ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

O incipientă colectivizare a activităţii de conducere a tribunalelor decătre prim-preşedinţi, şi-a făcut simţită prezenţa în conţinutul cadruluilegislativ al reorganizării judecătoreşti. Astfel, repartizarea pe secţiuni acauzelor supuse judecăţii tribunalelor, cu excepţia cauzelor penale, urmau săfie făcută, la începutul fiecărui an judecătoresc (1 ianuarie-31 decembrie),numai în înţelegere cu preşedinţii secţiunilor. Aceeaşi procedură fuseseadoptată şi cu privire la repartizarea judecătorilor şi a supleanţilor întresecţiuni. Numirea judecătorilor pentru cauzele penale sau corecţionale, careformau Camerele de Instrucţie ale tribunalelor, ce funcţionau sub preşedinţiacelui mai vechi judecător, sau a prim-preşedintelui tribunalului, se făceanumai de către ministrul de justiţie. În justiţia românească, cauzele penaleaveau prioritateTot la începutul anului judecătoresc, după necesităţi, primulpreşedintesau preşedintele tribunalului delega judecătorii sindici (pentrucauzele comerciale de faliment) şi judecătorii pentru cauzele dotale şi pentrucauzele de minori 6 . În funcţie de numărul cauzelor, judecătorii sindiciputeau fi însărcinaţi şi cu judecarea cauzelor dotale şi tutelare, precum şi cualte activităţi specifice tribunalelor. Ulterior, în timpul ministriatuluiarădeanului Avram Bunaciu, numirea judecătorilor pentru cauzeleinfracţiunilor săvârşite de minori, se făcea numai prin decizie ministerială,delegaţia având o perioadă de trei ani.Tribunalele judecau în cauzele penale cu un judecător sau supleant şicu doi asesori populari. Ca instanţă de recurs în cauzele penale, tribunaluljudeca cu doi judecători sau cu un judecător şi un supleant, iar în caz dedivergenţă, cu trei judecători. În caz de casare, cauza se judeca din nou detribunal, cu un singur judecător şi doi asesori.În toate celelate cauze, tribunalele judecau cu un judecător sau unsupleant. În cazuri de divergenţă, recurs şi casare, procedurile erau identicecu cele stabilite pentru judecarea cauzelor penale.Procurarea localurilor necesare funcţionării tribunalelor, cât şi acheltuielilor de mobilier, întreţinere, încălzit şi iluminat, cădeau în sarcinajudeţelor. Dacă imobilul în care era instalat tribunalul era proprietateastatului, judeţului îi reveneau numai obligaţiile de plăţi a celorlaltecheltuielilor pentru asigurarea mobilierului şi a întreţinerii localului.Circumscripţia Tribunalului Arad era înclusă în cercul decompetenţă al circumscripţiei Curţii Timişoara, alături de tribunalelejudeţelor Caraş, Severin şi Timiş-Torontal.4. Articolele 3, 1-18, 39-40.285