ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

dreptul istoric, iar „originea romană” cu „nobleţea de sânge” a cuceritorilor.Din momentul în care s-ar fi recunoscut „nobleţea” pe bază de „latinitate”,argumentul putea fi invocat pentru întreg poporul român, la fel cum auprocedat şi continuatorii episcopului Inochentie Micu-Klein. Acesta estemodul în care episcopul Inochentie Micu-Klein a pregătit terenul pentruviitoarea dezvoltare a iluminismului ardelean, ca şi accentul pe care îl vorpune ceilalţi reprezentanţi ai Şcolii Ardelene pe „argumentele istorice” înlupta lor pentru drepturi politice.Ideile principale ale Iluminismului – emanciparea politică princultură şi educaţie, teoria contractului social, drepturile naturale, libertateaomului etc. – au fost dezvoltate de Şcoala Ardeleană într-o veritabilădoctrină.1.1.1. Contribuţii istorico-filosofice la Samuil Micu, Gheorghe Şincai,Petru Maior.Spre finalul secolului al XVIII-lea, doi dintre reprezentanţii deseamă ai Şcolii Ardelene, Samuil Micu (1745-1806) şi Gheorghe Şincai(1754-1816) şi-au început activitatea prin publicarea unei lucrări degramatică, tipărită la Viena, cu titlul: Elementa linguae daco-romanae sivevalachicae composita ab Samuele Klain de Szad locupletata vero et in huncordinem redacta a Georgio Gabriele Sinkai, Vindobonae, 1780. Ei sepreocupă de introducerea scrierii etimologice cu litere latine, cu dorinţa de adovedi „şi prin ajutorul scrierii limbii române cu litere latine, originea«nobilă» a poporului român, ajungându-se astfel, ca aceste litere să fieconsiderate ca literele «strămoşeşti», literele «străbune», ce reintrau pur şisimplu, deşi târziu, şi pe această cale, neoficială, în patrimoniul poporuluiromân” 7 .Alături de Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae, Elementaconstituie documentul cel mai caracteristic pentru definirea iluminismuluitransilvan. Astfel, în Introducere se formulează „crezul Şcolii Ardelene” 8 .Este prezentă aici o întreagă concepţie cu privire la originea poporului şi alimbii române. Se urmărea o reformă, respectiv convingerea monarhieihabsburgice de justeţea recunoaşterii românilor drept a patra „naţiune”. Fărăîndoială, în spiritul filosofiei wolffiene 9 , a demonstra „raţiunea suficientă” a7Emil Vîrtosu – Paleografie româno-chirilică, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1968, pp.204-205.8 Prefaţă, de Mircea Zdrenghea la Samuil Micu, Gheorghe Şincai - Elementa linguae dacoromanaesive valachicae, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1980, p. VIII.9 „Samuil Micu a beneficiat în fundamentarea concepţiei sale de modelul oferit de Chr.Wolff, care se preocupase la germani de întrebuinţarea cuvintelor naţionale în exprimarea158