ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

a retras şi el cu ele, ajungând după aceea în Basarabia. E anul 1917, când auloc transformări în învăţământul basarabean. S-a stabilit la Sovoca, unde afost profesor de istorie naţională la şcoala normală din oraşul Sovoca. Aparticipat la acţiunile de dezvoltare a şcolii româneşti din judeţul Sovoca. În4 iulie 1919, Consiliul dirigent l-a numit director al inspectoratului regionalLugoj, apoi Timişoara din 1920. În 27 decembrie 1917 a avut loc la Sovocacea dintâi serbare românească pregătită de ardelenii din acest oraş. Au fostintonate cântece naţionale şi populare. Entuziasmaţi, ardelenii au declarat„gheaţa s-a spart”.În Basarabia aflată într-un profund proces de schimbare a mentaluluipublic vom întâlni şi un redactor al ziarului Românul din Arad: RomulusCioflec (1882-1955). R. Cioflec s-a născut în Araci (Covasna). A foststudent la Bucureşti când a fost angajat de Goldiş. În 8 iunie 1912, R.Cioflec a părăsit redacţia Românului şi s-a îndreptat spre Bucureşti pentru acontinua studiile la litere. A ajuns şi în Basarabia la începutul anului 1917.El participă la organizarea vieţii publice din această provincie şi orientareaactivităţii grupurilor spre specificul identităţii naţionale. A participat, alăturide O. Ghibu şi P. Halippa, la lucrările comisiilor înfiinţate pentruorganizarea grupurilor profesionale: preoţi, învăţători, soldaţi, studenţi. Asprijinit acţiunile de înfiinţare a Partidului Naţional Moldovenesc. În jurulnumelui şi caracterului naţional, autonom, agrar etc. al partidului s-au purtatdiscuţii ample. R. Cioflec a participat şi la dezbaterile din cadrul comisiei decărţi şcolare. R. Cioflec şi O. Ghibu au reuşit să obţină adeziunea membrilorcomisiei ca în cadrul ei să se discute numai în limba română. În privinţaalfabetului utilizat în redactarea manualelor, membrii comisiei au hotărât„cu unanimitate că alfabetul să fie cel latinesc” 13 . Comisia a pus accent maimult pe lucru şi mai puţin pe discuţii şi a hotărât să fie ţinut concurs pentrutipărirea unui abecedar, a unei cărţi de citire, de aritmetică şi de religie. Deasemenea, a participat la organizarea cursurilor de limbă şi literatură românăşi metodica predării citirii şi literaturii. Aceste cursuri au fost un succes carea facilitat organizarea congresului învăţătorilor şi a apariţiei în iunie 1917 arevistei Şcoala moldovenească. În cadrul dezbaterilor din comisiapregătitoare a Congresului învăţătorilor a fost combătută afirmaţia unuipreot că ei, basarabenii „sunt moldoveni ruseşti nu moldoveni româneşti” 14 .Congresul învăţătorilor a fost evaluat „ca eveniment cultural şi politic dinîntreaga istorie a Basarabiei” 15 . În acest context de dezbateri culturale, în 1113 O. Ghibu, În vâltoarea revoluţiei ruseşti. Însemnări din Basarabia anului 1917, EdituraFundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1993, p. 105.14 Idem, ibidem, p. 126.15 Idem, ibidem, p. 134.123