ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

Minier S.A.R.”, preluată în vara anului 1948 de către “SovrompetrolS.A.”,de lângă oraşul în devenire Chişineu Criş, era un început. Schela delângă comuna Zădăreni fusese patronată de către “Româno-Americana”.Abia peste câteva decenii începea extracţia industrială la Pecica, Turnuşi Sânpetrul German.Un alt domeniu de prelucrare a resurselor minerale, renumit pânăîn zilele noastre, l-a constituit exploatarea şi prelucrarea calcarelor şi amarmorei. Tradiţionalele varniţe au supravieţuit până în zilele noastre laTroaş (în Munţii Zărandului) etc. Asemenea cuptoare de var au maiexistat până aproape de zilele noastre la Căprioara, Lalaşinţ, Varniţa,Lipova, Cladova, Cuvin, Galşa, Măderat, Agriş, Arăneag, Camna, Almaş,Groşii Noi, Musteşti, Iacobini şi Moneasa. În schimb, cuptoare modernede ardere a pietrei de var au funcţionat la Agriş, Moneasa, Troaş şi Radna(azi Lipova) până la sfârşitul secolului al XIX-lea. Calcarul cenuşiu dinhotarul satului Brazii a fost extras şi folosit pentru producerea cimentuluiîn fabrica de acolo şi mai apoi, transportat pe o cale ferată îngustă până lafabrica de la Gurahonţ până după marea criză economică mondială.Înultimele decenii ale secolului al XIX-lea luau fiinţă în Arad şi Lipovacâte o fabrică de produse pe bază de ciment. În 1927, fabrica de cimentdin Arad produsese 12.610 tone. În anii 1942-1943 produceau beton fraţiiRossi în Arad şi Waritz Francisc la Pâncota. La Pecica funcţionau chiar şiîn 1949 două fabrici de ciment. Construcţia blocurilor de locuinţe agenerat Întreprinderea de prefabricate din beton de la Arad.O varietate de calcar şi marnă, conţinând ceriţi fosili, la poaleledealului Pleşa (declarat rezervaţie botanică şi forestieră), lângă halta decale ferată Paulian (a satului Livada), a cunoscut o extracţie relativmodestă la sfârşitul secolului al XIX-lea pentru construirea gărilor şicantoanelor de pe linia ferată Sebiş-Gurahonţ. Calcarele triasice de laGroşi şi Tălagiu erau puse în folosinţă de către “Industria de var şi lemnedin Aleşd S.A.” la Uzina de la Vârfurile. Solitară, cariera de piatră devar de lângă satul Lalaşinţ continuă să fie exploatată industrial şi astăzi.Transportul calcarului este rentabilizat prin folosirea funicularului pesteMureş la fabrica de var de la Bârzava.Fineţea şi frumuseţea marmorei roşii (o varietate a calcaruluitriasic) extrasă la Moneasa i-a răspândit numele la mari depărtări. Liniaferată îngustă dintre carieră şi locul de prelucrare de la Sebiş a funcţionatdin anul 1892 până aproape de 1970. Marmora albă de la Căprioara (uncalcar jurasic) a început să fie extrasă industrial după 1960.Gresia calcaroasă de nuanţă închisă, numită piatră de Milova, afost folosită în trecut drept piatră de mormânt, apoi ca piatră de blocaj67