ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

aducă ceva bun. S.K.V. a înregistrat în anuarele sale o serie de episoade dedistrugeri ale drumurilor sau stricăciuni ale cabanelor făcute aparentdeliberat. Pe de altă parte, ostilitatea localnicilor făcea în anumite zone canumărul excursioniştilor să rămână în cel mai bun caz modic 46 .Un mod cu totul special în care Secţiunea S.K.V. Sibiu a reuşit să-şiapropie pe ţăranii din satele de sub munte din zona sa a fost organizareaunei serbări cu caracter de binefacere în Ajunul Crăciunului, prin carecopiilor dintr-o anumită localitate li se făceau daruri de Sărbători din parteaAsociaţiei. Succesiv în sate româneşti şi săseşti prin care treceau traseele cese îndreptau spre munte, în ziua de Ajun, sărbătoarea numită „DarurileDomnului” aduna în jurul tradiţionalului brad german de Crăciun sute decopii. Aceştia primeau haine, încălţăminte, rechizite şcolare sau dulciuri,obţinute de S.K.V. în principal din donaţii. În iarna lui 1903, serbarea a avutloc la Răşinari, în prezenţa autorităţilor locale, ziarul sibian Tribuna din 29decembrie 1903 incluzând o amplă descriere a festivităţii. Finalul acesteirelatări este sugestiv pentru modul în care S.K.V. a încercat să extindăcivilizaţia modernă nu numai pe crestele munţilor, ci şi în satele de lapoalele lor: „Directorul şcolii a mulţumit în numele copiilor, urândAsociaţiei Carpatine” o activitate rodnică, iar membrilor ei multe zilefericite. Li s-a rostit apoi un tunător şi triplu „Trăiască!” reprezentanţilorS.K.V., care în ciuda timpului rău au venit cu drag la noi, ca să aline dinnecazurile săracilor” 47 .S.K.V. a dat o înaltă apreciere civilizaţiei rurale ardelene, în specialcelei săseşti, implicându-se frecvent şi în activităţi cu caracter etnografic.Acestea au fost încununate de înfiinţarea în 1895 la Sibiu a unui Muzeu alCarpaţilor, rod al unei idei prezentată Comitetului Asociaţiei încă din 1884.Un rol fundamental în întemeierea acestui muzeu etnografic şi turistic a fostjucat de colecţionarul şi etnograful Emil Sigerus, care şi-a donat pentrumuzeu inclusiv colecţia sa incluzând peste 500 de articole 48 . Muzeul a salvatde la degradare şi de la dispariţie un număr însemnat de obiecte de marevaloare ale culturii săseşti, denotând multiplele conexiuni culturale pe care46 Mircea Dragoteanu, Oana Mihaela Tămaş, A fost odată Hohe Rinne. Întemeiereastaţiunii Păltiniş, în: „Studia Universitas Cibiniensis Series Historica”, tomul 8-2011, p. 73.47 Tribuna, Sibiu, 29 decembrie 1903, p. 2.48 Der Werdegang des Siebebürgischen Karpathenvereins in seinen ersten fünfzig Jahren1880-1930, Hermannstadt / Sibiu, 1930, pp. 42-49.58