ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

promiscuitatea materială şi mai mult vin cu un capital de început necesarpentru a pune bazele unei mici afaceri, care dacă este administratăcorespunzător se poate transforma într-o afacere de mare succes.Dacă ar fi să evaluăm efectele macroeconomice ale emigrării, plusuleste că, acest segment de populaţie activă este creator de locuri de muncă,fără aport investiţional privat sau public din economia naţională. Veniturilecreate de migranţii români se alătură fondului de consum intern, fondurilordestinate dezvoltării şi într-o măsură mai mică resurselor bugetare aleeconomiei. Veniturile transferate în economia monetară prin intermediulpieţei valutare, înregistrate şi neîntregistrate, se ridică anual aproximativvorbind la 5 miliarde de euro. Transferul de valută sau în termeni maipopulari remiterile, pot fi considerate cel mai mare avantaj al emigrării care,bineînţeles, afectează moneda naţională sub aspectul evoluţiei ei pe piaţavalutară. Migraţia economică a românilor poate fi considerată a fi unînlocuitor al exportului, formându-se astfel pieţe valutare veritabile,influenţate în mare măsură şi de veniturile lucrătorilor români din economiaVestului.Din păcate gestionarea migraţiei în România este consideratăincompletă cel puţin din două motive. În primul rând lipseşte o instituţieputernică, supraministerială, care să se ocupe de managementul eficient alacestui fenomen în mod real iar în al doilea rând nu există o strategieunificatoare care să coreleze şi să ofere un cadru coerent pentru planurile şiresursele alocate de către stat acestui domeniu. Eficienţa în gestionareafenomenului migraţionist este subminată de faptul că instituţiile cu putere deanaliză şi decizie acţionează independent, fără a exista o ierarhie şi uncircuit informal şi de comunicare bine stabilit între ele. Punctul cel maivulnerabil al instituţiilor care se ocupă de gestionarea fenomenului este lipsade forţă decizională.Trebuie luate măsuri având în vedere că numărul migranţilor româniplecaţi peste hotare este foarte mare. Potrivit Insitutului Naţional deStatistică din Spania (INE), Spania avea la 1 ianuarie 2010 o populaţie deaproximativ 47 de milioane de locuitori, dintre care 5,7 milioane imigranţiiar 830.000 erau imigranţi români. Comunitatea românească din Italianumăra la 1 ianuarie 2010, 953.000 de persoane, reprezentând 22% dinnumărul total de 4,3 milioane de cetăţeni străini rezidenţi în Italia. Tocmaipentru că migrantul pentru muncă reprezintă o categorie de cetăţeni cuprobabilitate mare de reîntoarecere în ţară, ar trebui să fie luaţi înconsiderare ca fiind o piaţă atractivă pentru statul român, fiind un segmentdinamic şi întreprinzător al forţei de muncă plecată în străinătate. Prin355