ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

agricolă în jurul şcolii şi să caute prin mijloace bine gândite să obţină recoltemai mari. El difuzează cărţi scrise de el despre modernizarea lucrăriipământului, despre economia casnică şi despre pregătirea ţăranilor români îndomeniul atât de promiţător al raţionalizării cultivării pământului.Învăţătorul Nicolae Avram era originar din Pădureni. Absolvise în 1866cursurile preparandiale. El este iniţiatorul dezvoltării agriculturii raţionale aAradului. Credea şi acţiona sincer în acest sens. Ce le-a oferit Preparandiaviitorilor elevi şi învăţători pentru a afirma în viaţa Aradului cele douăsectoare: viaţa economică şi activitatea culturală? Întrucât în anuareleşcolare de după 1906 erau prezentate programele de studii, vom recurge labaza lor informaţională.Economia. După revoluţie, direcţia practică a învăţământului e maicăutată. Se merge mai mult pe ea. Li s-a cerut profesorilor ca „prin lucrareagrădinilor, prin nobilitarea pomilor (altoire) şi cultivarea raţională a ţarinilorca bun exemplu să meargă înaintea poporului românesc”. În domeniuleconomiei se vor propune stupăria, frăgăria şi mătăsăria, dar şi acele obiectecare ne ajută să-i deprindem pe elevi să lucreze mai raţional pământul. Cuînceperea anului şcolar 1857-1858, studiul economiei va deveni obiect deîngrijire specială. Anii au trecut şi au apărut îndeletniciri practice noi:pomicultura, viticultura (în special în şcolile din zona deluroasă),grădinăritul (în special în localităţile apropiate de Mureş), creştereapăsărilor, animalelor etc. Se vede de la distanţă că Aradul are o agriculturăîn căutare de soluţii. Se cunosc şi cercetări febrile în domeniul cultivăriigrâului, aşa cum au fost cele de la Odvoş, unde s-a descoperit un soi nou desămânţă. În anul 1907-1908, conducerea şcolii iniţiază acţiuni de cunoaşteredirectă a unor zone agricole renumite: Mezöhegyes, pentru observareaprocedeelor de irigaţie şi cunoaşterea soiurilor de vite cornute. Cu altăocazie a fost organizată o excursie la Sălişte şi Răşinari pentru a cunoaştestarea de dezvoltare a localităţilor respective, dar şi viaţa culturală atât deintensă ca la Sălişte. Prezentarea realizărilor culturale s-a făcut de profesoriiIon Lupaş şi Onisifor Ghibu.De la directorul R. R. Ciorogariu am reţinut îndemnul „scoateţi eleviiîn lume”. Era prilejul binevenit al cunoaşterii prin observare.În programele de economie ale Preparandia din Arad este subliniatăla începutul secolului XX necesitatea lucrării raţionale a pământului.Banatul şi Crişana dispuneau de una dintre cele mai roditoare câmpii pe carele cultivau românii şi din această cauză cultivarea raţională a pământului şiobţinerea de producţii sporite la hectar au pătruns în programele şcolare caobiectiv al formării viitorilor învăţători. Se resimţea nevoia pregătirii213